Zilele trecute a fost promulgată Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial în 10.08.2026, iar potrivit formei promulgate, Codul va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării, adică în data de 25.08.2026.
Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor realizează o reglementare unitară a unor materii care, până în prezent, au fost reglementate prin acte normative distincte, reunind şi armonizând dispoziţii din legislaţia privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii (Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii), amenajarea teritoriului şi urbanismul (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul), precum şi calitatea în construcţii (Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii).
Totodată, Codul introduce o serie de reguli noi şi instituţii juridice menite să simplifice şi să eficientizeze cadrul normativ aplicabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor.
Normele tranzitorii prevăd că procedurile privitoare la elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism şi a celor de amenajarea teritoriului, demarate anterior intrării în vigoare a noului Cod, rămân supuse dispoziţiilor legale în vigoare la data iniţierii acestora. Certificatele de urbanism emise anterior intrării în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, îşi păstrează valabilitatea, iar autorizaţiile de construire/desfiinţare vor fi emise de autorităţile administraţiei publice competente în baza avizelor solicitate prin certificatele de urbanism ce vor fi eliberate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare de la data emiterii certificatelor de urbanism (art. 582 din Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor).
De asemenea, prin art. 582 alin. (4) din Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, se acordă un termen de 120 de zile de la publicare pentru ca autorităţile şi entităţile emitente de avize, acorduri şi autorizaţii să îşi actualizeze procedurile în raport cu noile dispoziţii.
Printre multiplele elemente de noutate se numără Planul urbanistic general al zonei metropolitane (PUGZM), reglementat de art. 39 şi următoarele din Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor. Acesta reprezintă un instrument de planificare urbană la nivelul mai multor unităţi administrativ-teritoriale din cadrul unei zone metropolitane, prin care se urmăreşte coordonarea dezvoltării acestora şi armonizarea deciziilor privind utilizarea terenurilor, infrastructura, transportul, serviciile publice, spaţiile verzi şi protecţia mediului.
PUGZM are un caracter opţional şi prezintă interes în special pentru zonele în care dezvoltarea unei localităţi este strâns legată de cea a localităţilor învecinate. Printr-o planificare comună, acesta permite stabilirea unei viziuni unitare asupra dezvoltării mai multor localităţi, evitând abordarea separată a unor aspecte care, în practică, depăşesc limitele administrative ale unei singure unităţi administrativ-teritoriale.
Un alt element de noutate îl reprezintă reglementarea autorizaţiei de regularizare, prevăzută la art. 301 din Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor.
Aceasta vizează situaţiile în care au fost executate lucrări de construcţii fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea autorizaţiei emise, instituind posibilitatea titularului lucrării de a solicita intrarea acesteia în legalitate prin emiterea unei autorizaţii de regularizare de către autoritatea administraţiei publice competente să emită autorizaţia de construire.
Această autorizaţie se va putea emite doar pentru clădirile cu funcţiunea de locuinţe unifamiliale cu regim de înălţime parter/parter şi etaj cu o suprafaţă construită desfăşurată de maximum 150 mp, care nu sunt monumente istorice şi sunt situate în afara zonelor de protecţie ale monumentelor istorice sau a zonelor construite protejate, pentru anexe ale locuinţelor, anexe gospodăreşti sau anexe ale exploataţiilor agricole în suprafaţă construită desfăşurată de maximum 150 mp, şi pentru lucrări de închidere a balcoanelor fără extinderea pe domeniul public, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile impuse de legislaţia specială privind protecţia mediului, cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor, cerinţele specifice imobilelor cu caracter special aparţinând instituţiilor din SNAOPSN şi dacă au fost respectate reglementările urbanistice aplicabile.
Art. 301 alin. (7) din Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, prevede şi o situaţie de excepţie pentru alte categorii de construcţii realizate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia. Astfel, pentru o perioadă de maximum un an de la intrarea în vigoare a noului Cod, autorizaţia de regularizare se poate solicita cu condiţia încadrării lucrărilor realizate în prevederile reglementărilor de urbanism aprobate la data emiterii autorizaţiei de regularizare, a respectării cerinţelor fundamentale privind calitatea în construcţii, a îndeplinirii obligaţiilor fiscale şi a aplicării măsurilor contravenţionale.
Verificarea respectării cerinţelor fundamentale de calitate în construcţii se face pe bază de expertize tehnice întocmite de experţi tehnici în construcţii atestaţi pentru fiecare domeniu şi specialitate.
Pentru clădirile executate cu nerespectarea autorizaţiei de construire sau fără respectarea procedurilor legale privind autorizarea executării lucrărilor de construire, care nu au fost încă regularizate în termenul de un an de la data intrării în vigoare a prezentului cod, valoarea impozitului pe clădiri se majorează cu 100%, de la data constatării situaţiei de construire neautorizată de către autoritatea publică locală competentă, până la obţinerea autorizaţiei de regularizare sau desfiinţarea lucrărilor realizate fără autorizaţie, conform dispoziţiilor legale.
După expirarea termenului de un an de la data intrării în vigoare a noului Cod, autorităţile administraţiei publice locale pot proceda la desfiinţarea lucrărilor neautorizate cu recuperarea cheltuielilor sau, după caz, au obligaţia de a solicita instanţei competente desfiinţarea construcţiilor realizate cu nerespectarea autorizaţiei de construire sau fără respectarea procedurilor legale privind autorizarea executării lucrărilor de construire, care nu au obţinut autorizaţia de regularizare.
Cererea de chemare în judecată se formulează de către primar, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în termen de 30 de zile de la data expirării termenului de un an de la intrarea în vigoare a noului Cod.
Autorizaţia de regularizare prezintă o importanţă practică deosebită, întrucât instituie un mecanism concret pentru regularizarea construcţiilor executate fără autorizaţie sau cu nerespectarea acesteia, dar şi o presiune fiscală asupra proprietarilor care nu recurg la acest mecanism.
Trebuie avut însă în vedere că emiterea autorizaţiei de regularizare este condiţionată, printre altele, de respectarea reglementărilor urbanistice aplicabile. Prin urmare, autorizaţia de regularizare nu reprezintă un mecanism automat de legalizare. Este relevant faptul că, similar reglementării existente în Legea nr. 350/2001, noul Cod menţine interdicţia iniţierii şi aprobării documentaţiilor de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii executate fără respectarea legislaţiei în vigoare.