În decizia pronunțată în cauza Văscăuțanu c. România (cererea nr. 10120/23), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă, subliniind că plângerea adresată judecătorului de supraveghere a executării pedepselor, prevăzută la articolul 56 din Legea nr. 254/2013, constituie o cale de atac preventivă efectivă pentru persoanele care reclamă condiții necorespunzătoare de detenție. Decizia este definitivă.
Reclamantul, Gheorghe-Vasile Văscăuțanu, cetățean român născut în 1986, execută o pedeapsă de detenție pe viață. Acesta a invocat încălcarea articolelor 3 și 13 din Convenție, susținând că a fost supus unui tratament inuman și degradant în mai multe penitenciare din România, inclusiv Vrancea, Focșani, Galați și Craiova. Cererea a fost introdusă la CEDO în februarie 2023.
Curtea a reținut că, începând cu 6 aprilie 2023, plângerea prevăzută de articolul 56 din Legea nr. 254/2013 este un mecanism eficient pentru a remedia imediat condițiile de detenție contrare articolului 3 din Convenție. Textul legal permite persoanelor care se plânge de încălcarea drepturilor lor în perioada detenţiei să formuleze o plângere adresată judecătorului de supraveghere a privării de libertate. Această cale preventivă funcționează complementar cu calea compensatorie, destinată persoanelor care nu mai sunt deținute în condițiile contestate. În cazul de față, reclamantul nu a utilizat niciuna dintre aceste căi, deși erau disponibile și ofereau șanse reale de succes.
CEDO a remarcat consolidarea jurisprudenței interne privind aplicarea căii preventive, în special după hotărârea din 6 aprilie 2023 a judecătorului de supraveghere de la Iași. De asemenea, Curtea a apreciat eforturile autorităților române de a îmbunătăți condițiile din penitenciare, inclusiv prin planul de acțiune inițiat după hotărârea-pilot Rezmiveș și alții, precum și tendința de reducere a supraaglomerării confirmată de datele Consiliului Europei.
Concluzia Curții
Având în vedere eficiența dovedită a căii preventive și îmbunătățirile înregistrate la nivel național, Curtea a considerat că reclamantul ar fi trebuit să utilizeze această procedură pentru a obține ameliorarea condițiilor de detenție. În consecință, cererea a fost respinsă pentru neepuizarea căilor de atac interne. Decizia confirmă că, din aprilie 2023, România dispune de un mecanism real pentru protejarea drepturilor deținuților în conformitate cu Convenția Europeană.