Avizul consultativ al CEDO a fost reglementat prin Protocolul nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pus în aplicare prin Legea nr. 173/2022. Acesta reprezintă un mijloc procedural prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (în continuare ICCJ) şi Curtea Constituţională (în continuare CCR) pot solicita Curţii Europene a Drepturilor Omului (în continuare CEDO) un aviz consultativ cu privire la chestiuni de principiu care vizează interpretarea ori aplicarea dispoziţiilor Convenţiei şi ale protocoalelor la aceasta.
Pe scurt, protocolul nr. 16 la Convenţie permite CEDO să ofere avize consultative asupra unor chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor definite în convenţie sau în protocoalele la aceasta, atunci când ICCJ ori CCR apreciază că avizul consultativ este necesar pentru clarificarea unor aspecte ale cauzei în vederea pronunţării unei hotărâri.
Scopul procedurii de avizare este de a promova interacţiunea şi un dialog constructiv dintre CEDO şi instanţele naţionale, care să servească la consolidarea punerii în aplicare a convenţiei la nivel naţional. Cu alte cuvinte, prin fluidizarea dialogului instituţional, se urmăreşte conferirea unei protecţii suplimentare drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, aspect care ar trebui să conducă simultan la un număr mai redus de plângeri adresate CEDO şi totodată la o reducere a diferenţelor de interpretare a convenţiei la nivel european.
Acelaşi mecanism poate fi întâlnit şi în relaţia statului român cu CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene), instituţie care poate fi sesizată atunci când este necesară interpretarea unei norme europene.
Se observă încă de la început că procedura de consultare şi de emitere a avizului nu este disponibilă tuturor instanţelor judecătoreşti naţionale, în România doar instanţa supremă şi CCR având posibilitatea de a sesiza CEDO cu o astfel de solicitare. În egală măsură, procedura nu este disponibilă în cadrul oricărei proceduri desfăşurate în faţa acestor entităţi.
În ceea ce priveşte ICCJ, aceasta poate sesiza CEDO în procedurile civile atunci când este învestită cu judecarea cauzei în recurs sau, în materie penală, când este învestită cu judecarea cauzei în primă instanţă ori în ultimă instanţă în căile ordinare de atac. În aceste situaţii, ICCJ are şi posibilitatea de a suspenda soluţionarea cauzei până la pronunţarea avizului. De asemenea, ICCJ poate sesiza CEDO în vederea emiterii unui aviz consultativ, atât în materie civilă cât şi penală, în procedura sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (adică HP-urile). În aceste din urmă situaţii, procedura va fi suspendată de drept până la comunicarea avizului.
Şi procedura în faţa CCR va fi suspendată de drept în situaţia sesizării CEDO pentru emiterea unui astfel de aviz consultativ, CCR având posibilitatea de a sesiza CEDO atunci când soluţionează excepţii de neconstituţionalitate sau când hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic.
Prin ghidul de îndrumare pentru aplicarea acestui protocol, CEDO ne arată că se poate întâmpla ca instanţa naţională să ajungă la concluzia că, în opinia sa, cauza cu care a fost sesizată ridică un aspect nou al dreptului Convenţiei sau că starea de fapt în cauză nu se pretează la o aplicare simplă şi directă a jurisprudenţei anterioare a Curţii sau chiar că ar putea părea să existe o inconsecvenţă în jurisprudenţă. În astfel de circumstanţe este recomandat instanţei naţionale să se prevaleze de posibilitatea de a solicita emiterea unui aviz consultativ.
Observăm aşadar că nu în orice situaţie ICCJ va putea sesiza CEDO cu o astfel de solicitare. Acelaşi ghid atrage atenţia cu privire la faptul că nu este permisă formularea unor întrebări pur abstracte, iar o astfel de cerere de aviz consultativ trebuie să provină dintr-o procedură internă în curs, pentru a cărei soluţionare să fie necesară dezlegarea oferită de Curte.
Cu toate acestea, Curtea nu este competentă nici să evalueze starea de fapt dedusă judecăţii în litigiul intern sau temeinicia opiniilor juridice formulate de părţi cu privire la interpretarea dreptului intern în lumina dreptului Convenţiei şi nici să pronunţe o soluţie în cauză. Rolul Curţii se limitează la emiterea unui aviz cu privire la cererea care i-a fost prezentată. Doar instanţa naţională va avea posibilitatea de a soluţiona litigiul, bineînţeles după ce va avea în vedere lămuririle oferite de către Curte.
Admisibilitatea unei astfel de solicitări va fi evaluată de către un colegiu de cinci judecători din cadrul Marii Camere, unul dintre aceştia fiind în mod obligatoriu judecătorul ales să reprezinte ţara solicitantă, iar în situaţia în care solicitarea este declarată admisibilă, avizul va fi emis de către Marea Cameră a CEDO.
Important de amintit în acest context este şi faptul că sesizarea CEDO în vederea emiterii unui aviz consultativ nu împiedică formularea ulterioară a unei cereri individuale în faţa Curţii în legătură cu aceeaşi cauză.
Sesizarea Curţii poate fi dispusă de către ICCJ atât din oficiu, cât şi la cererea unei părţi, a persoanei vătămate ori a procurorului, însă doar după punerea în dezbatere contradictorie. ICCJ se pronunţă asupra sesizării prin încheiere motivată, care nu este supusă niciunei căi de atac.
Sesizarea se întocmeşte în limba română şi trebuie să cuprindă informaţii cu privire la natura şi obiectul cauzei, o scurtă prezentare a împrejurărilor de fapt relevante,informaţii privind dreptul intern relevant, aspecte privind drepturile sau libertăţile din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau protocoalele la aceasta, care sunt propuse a fi analizate prin raportare la cauza aflată în curs de soluţionare, precum şi o prezentare a argumentelor părţilor în proces şi, după caz, ale procurorului şi ale persoanei vătămate. Totodată, în cuprinsul cererii, instanţa are posibilitatea de a îşi insera punctul de vedere cu privire la aspectele semnalate.
Nu în ultimul rând, trebuie observat că, dat fiind caracterul facultativ al suspendării cauzelor, există posibilitatea ca CEDO să emită avizul consultativ ulterior soluţionării definitive a procesului aflat pe rolul ICCJ. Pentru astfel de situaţii, au fost introduse atât în Codul de procedură civilă cât şi în Codul de procedură penală dispoziţii noi în materia căilor extraordinare de atac, care să permită părţilor revizuirea hotărârii pronunţate.
avocat Mihnea Novac