Printr-o soluție rămasă definitivă, o societate cu activitate transfrontalieră a obținut anularea integrală a unei decizii de impunere prin care organele fiscale stabiliseră obligații fiscale suplimentare de aproximativ 300.000 lei. Tribunalul Cluj a admis acțiunea în anularea deciziei de impunere, iar soluția a rămas definitivă în urma respingerii, de către Curtea de Apel Cluj, a recursului declarat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj și de Ministerul Finanțelor. Instanța a exonerat societatea de la plata sumelor stabilite suplimentar și a obligat autoritățile fiscale la plata cheltuielilor de judecată.
Litigiul a pornit de la o verificare documentară privind impozitul pe profit, vizând o societate cu sedii permanente atât în România, cât și în Ungaria, care optase pentru un an fiscal modificat. Prin decizia de impunere contestată, organele fiscale stabiliseră un impozit pe profit suplimentar de 225.210 lei, la care se adăugau dobânzi și penalități de întârziere. În esență, fiscul a refuzat recunoașterea creditului fiscal extern pentru impozitul pe profit deja achitat în Ungaria, deși între cele două state există o convenție de evitare a dublei impuneri.
Problema centrală a privit momentul la care se aplică creditul fiscal extern, în cazul unui contribuabil cu an fiscal modificat. Organele fiscale au susținut că, potrivit art. 39 alin. (6) din Codul fiscal, creditul se poate utiliza doar în anul în care impozitul a fost efectiv plătit statului străin, respectiv în 2022 și 2023. Echipa care a reprezentat societatea a susținut că textul leagă creditul fiscal de perioada fiscală pentru care impozitul a fost datorat, iar nu de momentul plății efective.
Instanța a reținut interpretarea contribuabilului. Potrivit art. 39 alin. (6) din Codul fiscal, creditul se acordă din impozitul pe profit calculat pentru anul în care impozitul a fost plătit statului străin, ceea ce, citit în logica și finalitatea reglementării, trimite la perioada fiscală pentru care impozitul a fost datorat și achitat în străinătate. Concluzia a fost întărită de reglementările Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 3386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 120 „Decont privind accizele”, coroborate cu OUG nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative. Instanța a subliniat că mecanismul evitării dublei impuneri are ca finalitate raportarea la aceeași datorie fiscală, de aceeași natură, pentru aceeași perioadă, într-unul dintre cele două state, iar interpretarea fiscului ar fi deplasat artificial creditul fiscal într-un exercițiu financiar ulterior.
Raționamentul a fost ancorat și în dreptul Uniunii Europene. Aplicarea creditului fiscal a fost analizată prin raportare la Convenția dintre România și Ungaria pentru evitarea dublei impuneri, ratificată prin Legea nr. 91/1994, precum și la libertatea de stabilire (art. 49 TFUE) și libera circulație a capitalurilor (art. 63 TFUE), cu trimiteri la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia tratamentului fiscal al activităților transfrontaliere și evitarea dublei impuneri.
Un al doilea palier al apărării a vizat obligațiile fiscale accesorii. Pe lângă caracterul lor accesoriu față de debitul principal anulat, instanța a constatat că dobânzile fuseseră calculate pentru perioade anterioare scadenței obligației principale.
Soluția prezintă interes dincolo de cauza individuală, fiindcă lămurește o problemă recurentă pentru societățile cu activitate în mai multe state și cu an fiscal modificat: creditul fiscal extern se raportează la perioada fiscală a profitului, nu la momentul plății impozitului în străinătate. Interpretarea contrară ar expune contribuabilii la o dublă sarcină fiscală pentru aceeași perioadă și la accesorii calculate pe intervale în care obligația principală nu era încă scadentă.
Asistenţa juridică a clientului a fost asigurată de o echipă de avocaţi formată din Paul Scuturici și Raluca Moldovan-Colcieri.