Modificări ale regimului normal
1. Autoritățile declară scopul de a veni în ajutorul angajatorilor afectați de efectele pandemiei, măsurile urmând a fi în concret individualizate prin acte ale Guvernului.
În scopul prevenirii infecției, se prevede opțiunea angajatorului (fie că vorbim despre domeniul public sau cel privat) de a dispune în mod uniltateral, acolo unde este posibil, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă. Așadar, i se oferă angajatorului o oarecare marjă de apreciere, acesta evaluând oportunitatea măsurii în funcție de cazul concret.
Controalele efectuate la angajatori de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă sunt suspendate pe perioada stării de urgență, cu excepția celor dispuse de către Ministrul Muncii și Protecției Sociale, de către Inspecția Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență ori a celor necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârșirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social și pentru cercetarea accidentelor de muncă. Aprecierea gradului ridicat de pericol social, însă, pare să rămână la discreția autorităților cu atribuții în materie.
2. Măsurile vin și în sprijinul angajaților și al familiilor acestora, în cazul în care domeniiile în care aceștia își desfășoară activitatea sunt afectate ori chiar oprite prin decizii ale autorităților publice. Aceste măsuri vor fi stabilite ulterior prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale.
De menționat este că persoanele îndreptățite își păstrează stimulentul de inserție, însă exclusiv în situația pierderii locului de muncă ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19. Așadar, este necesară o legătură directă de cauzalitate între efectele pandemiei și încetarea contractului de muncă, ce se impune a fi în concret dovedită.
Prin derogare de la regimul de acordare a unor zile libere părinților care sunt nevoiți să își supravegheze copiilor, angajații sistemului național de apărare, ai penitenciarelor, personalul din unitățile sanitare publice, precum și alte categorii stabilite prin ordin al ministerelor abilitate, nu beneficiază de această formă de sprijin. Totusi, în situația în care nici celălalt părinte nu beneficiază de facilitățile acordate prin Legea nr. 19/2020 , angajatului în cauză i se acordă indemnizația prevăzută la art. 3 alin. (1) din aceeași lege: Indemnizaţia pentru fiecare zi liberă se plăteşte din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli al angajatorului şi este în cuantum de 75% din salariul corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
3. În raport de contractele colective de muncă și acordurile colective existente în domeniul muncii, se prevede că valabilitatea lor se păstrează pe întreaga perioadă a stării de urgență.
O modificare semnificativă constă, totodată, în interzicerea declarării, declanșării sau desfășurării conflictelor colective de muncă în diverse domenii a căror bună funcționare este indispensabilă în general, și cu atât mai mult pe perioada stării de urgență. Cu titlu exemplificativ, este vorba despre sistemul energetic, sistemul sanitar și de asistență socială, activitățile privind telecomunicațiile, transportu și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă, precum și unitățile în regim de foc continuu.
Nu în ultimul rând, în materie de asistență socială, se prevede o prelungire de drept a certificatelor de încadrare a copilului într-un grad de handicap, a atestatelor de asistent maternal eliberate de comisia pentru protecția copilului, precum și a certificatelor de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. Esențiale sunt, însă, două mențiuni: suspendarea are loc exclusiv până la momentul încetării stării de urgență, iar ea se produce doar în situația în care expirarea perioadei de valabilitate a acestor certificate/testate s-a produs pe perioada stării de urgență declarate.
Aceleași mențiuni sunt aplicabile mutatis mutandis și în cazul certificatelor de acreditare a furnizorilor de servicii sociale și licențele serviciilor sociale, provizorii și de funcționare.
Efecte:
1. S-a creat cadrul legal pentru sprijinirea angajaţilor din sectoarele care vor fi afectate, adică cu privire la care se vor institui măsuri de închidere sau reducere a activităţii (ex. Angajaţii localurilor care se vor închide)
2. Persoanele care lucrează în sănătate, penitenciare, sistemul naţional de apărare nu pot beneficia de concediul acordat părinţilor în situaţia actuală a închiderii temporare a unităţilor de învăţământ însă vor primi un spor de 75% la salariu dacă celălalt părinte nu beneficiază nici el/ea de concediul dat de noua lege (ex. Ambii părinţi lucrează în domeniile în care pentru moment nu se poate acorda concediu)
3. Companiile din domeniul public şi privat vor dispune prin decizie munca la domiciliu (detalii aici) şi telemuncă. Aici art. 33 considerăm că creează o confuzie între munca la domiciliu (care se poate într-adevăr dispune în temeiul art. 48 Codul muncii) cu telemunca care presupune un acord se voinţă conform Legii nr. 81/2018. Pentru a se vedea soluţia optimă accesaţi aici.
4. Se suspendă controalele de la ITM care nu sunt esenţiale (ex. Cele care au ca obiect verificări cu privire la aspecte tip muncă suplimentară)
5. Se menţin contractele colective de muncă însă nu e posibilă declanşarea conflictelor colective de muncă din sectoarele care asigură serviciile esenţiale pentru populaţie.
6. Persoanele care şi îşi pierd locul de muncă ca urmare a efectelor pandemiei cu COVID-19 nu îşi vor pierde stimulentul de inserţie .
7. Se pot depune electronic cererile pentru acordarea beneficiilor şi prestaţiilor sociale – rămâne să vedem cum va funcţiona în concret. Mai este nevoie de măsuri/comunicări suplimentare vizavi de procedură de la autorităţi
8. Se prelungeşte automat valabilitatea certificatelor indicate în rezumatul măsurilor.