Una dintre cele mai întâlnite probleme din practică, şi cu care se poate confrunta orice justițiabil în raporturile juridice în care este angajat, este cea a incidentelor de plată/bancare, incidente care pot genera o pletoră de consecințe nedorite persoanei căreia i se reține un astfel de incident.
În cele ce urmează vom prezenta pe scurt specificul acestor incidente, respectiv care sunt remediile aflate la dispoziția persoanelor interesate, pentru a putea înlătura efectele negative ale acestora.
Ce sunt incidentele de plată? Când intervin acestea?
Conform art.2 alin. (1) din Regulamentul nr. 7/2023 al Băncii Naţionale a României, incidentul de plată reprezintă: neîndeplinirea întocmai şi la timp a obligaţiilor titularilor de cont în timpul procesului de decontare a instrumentului de plată, obligații rezultate prin efectul legii, a căror neîndeplinire este adusă la cunoştinţă C.I.P. de către persoanele declarante.
Instrumentul de plată este oricare dintre următoarele mijloace de plată: cec, cambie, bilet la ordin.
Cu alte cuvinte, incidentul de plată este o sancțiune care intervine în situaţia în care o persoană care s-a obligat la plată prin: cambie, cec sau bilet la ordin; nu îşi îndeplinește obligaţiile asumate, la data introducerii instrumentului de plată spre decontare1.
Finalitatea urmărită prin mecanismul incidentelor de plată este aceea de a face cunoscut, erga omnes, faptul că cel obligat la plată, şi care nu şi-a îndeplinit obligaţiile în cursul procesului de decontare, este un debitor rău-platnic.
În practică una dintre cele mai întâlnite situaţii în care se reține existenţa incidentelor de plată, este atunci când debitorul nu alimentează contul bancar cu sumele de bani necesare acoperirii instrumentului de plată introdus spre decontare.
Cu titlu de exemplu: A s-a obligat printr-un bilet la ordin să îi achite lui B o sumă de bani în cuantum de 24.000 lei, scandeţa biletului la ordin fiind prevăzută pentru data de 13.05.2025. Dacă la data introducerii biletului la ordin spre decontare, contul lui A nu dispune de sumele de bani necesare acoperirii datoriei de 24.000 lei, în acest caz se va reţine un incident de plată în sarcina sa.
Care este procedura declarării incidentelor de plată? Ce efecte produc acestea?
Incidentul de plată se constată de către persoana declarantă2, care printr-un formular tipizat, transmite Centralei Incidentelor de Plăţi din cadrul B.N.R., informația privitoare la intervenirea unui incident bancar, iar ulterior primirii acestei informaţii, C.I.P. procedează la notarea incidentului de plată în Fișierul Naţional de Incidente de Plăţi (abreviat F.N.I.P), pentru o perioadă de 7 ani, orice persoană interesată având posibilitatea de a consulta F.N.I.P. pentru a verifica comportamentul cocontractantului său.
În ceea ce priveşte efectele înregistrării unei persoane fizice sau juridice în Centrala Incidentelor de Plăţi, este important de observat că acestea pot fi extrem de dăunătoare din perspectivă patrimonială.
Astfel, o persoană notată în Centrala Incidentelor de Plăţi va întâmpina dificultăți semnificative în viitoarele raporturi contractuale în care ar dori să se angajeze, întrucât posibili cocontractanţi vor fi reticenți în inițierea unor raporturi juridice cu un debitor rău-platnic.
Un exemplu elocvent în acest sens se regăsește în materia contractelor de credit bancar, în practică fiind extrem de frecvente situațiile în care băncile refuză acordarea de împrumuturi bancare persoanelor înregistrate în C.I.P., întrucât acestea nu prezintă garanții suficiente că îşi vor achita obligaţiile asumate.
Care este remediul împotriva incidentelor de plată?
Conform art.13 din Regulamentul nr.7/2023, incidentele de plată pot fi anulate printr-o hotărâre judecătorească, situaţie în care persoana declarantă va dispune radierea acestora din Centrala Incidentelor de Plăţi:
Anularea înregistrărilor privind incidentele de plăţi din baza de date a CIP se poate face de către persoanele declarante, în baza unei hotărâri judecătoreşti executorii, prin care se dispune anularea acestora.
Anularea înregistrărilor privind incidentele de plăţi din baza de date a CIP se efectuează de către persoana declarantă cel târziu în ziua lucrătoare următoare datei prezentării de către obligatul la plată sau a comunicării pe altă cale a unei hotărâri judecătoreşti executorii, prin care se dispune anularea acestora. Conţinutul acestui formular şi modul de completare sunt prezentate în anexa nr. 6.
În raport de acest aspect este important de menționat că în practica judiciară au fost frecvente situațiile în care instanțele de judecată au anulat incidentele de plată declarate, atunci când debitorii rău – platnici şi-au achitat datoriile restante în scurt timp de la declararea incidentului, reţinându-se faptul că nu există un risc real de neplată din partea acestora.
Cu titlu de exemplu, într-o speţă3 s-a reţinut că:
„Astfel, pentru a exista un risc care trebuie adus la cunoştinţă publicului, trebuie să existe un potențial fraudulos sau litigios sau care produce riscuri de neplată.
În cauză, se constată că prezenta reclamantă a dat dovadă de diligență maximă pentru evitarea riscului de plată, atât timp cât a efectuat plata restului de plată către beneficiarul X SRL chiar în ziua următoarea a înscrierii incidentului de plată, aşa încât nu există indicii care să probeze reaua – credință sau alte fapte cu potențial fraudulos.
Ori aceste circumstanțe au caracter obiectiv şi conduc fără putință de tăgadă la anularea incidentului de plată pe cale judiciară, nefiind aplicabile următoarele dispoziţii, respectiv art. 2 litera b din Regulamentul BNR nr. 1/2001, care statuează că incidentul de plată reprezintă neîndeplinirea întocmai şi la timp a obligaţiilor participanților, înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligații rezultate din efectul legii şi/sau a contractului care le reglementează, a căror neîndeplinire este adusă la cunoştinţă CIP de către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public.”
Astfel chiar dacă iniţial debitorul nu şi-a onorat, din varii motive, angajamentul asumat, dacă ulterior înregistrării sale în C.I.P. manifestă diligență şi prudență, stingând datoria existentă, există șanse ridicate ca instanțele să anuleze incidentele astfel declarate.
Concluzii
Pe măsură ce tot mai mulţi particulari se angajează în diverse raporturi contractuale, problema incidentelor de plată devine tot mai frecventă, utilizarea instrumentelor de plată (cambie, cec, bilet la ordin), pentru garantarea diverselor obligații contractuale, fiind în prezent la ordinea zilei.
Ca atare, este extrem de important ca orice participant la circuitul civil să fie informat cu privire la consecinţele neexecutării unui astfel de instrument de plată, respectiv să cunoască care sunt remediile aflate la dispoziția sa în cazul în care se reține un incident de plată.
În mod evident este de preferat ca debitorul să îşi achite la termen obligaţiile asumate, iar în situaţia în care, din varii motive, nu reușește acest lucru, recomandarea este să apeleze la opinia unui expert pentru a soluţiona problema juridică ivită.