Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS sau WHO) a caracterizat infecţia COVID-19 drept pandemie, dată fiind creşterea numărului de cazuri la peste 124.000 în peste 110 ţări şi teritorii din toată lumea şi din cauza riscului crescut de continuare a răspândirii infecţiei la nivel global.
În acest context, Grupul de Comunicare Strategică din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) asupra infecţiei COVID-19 din România a lansat 15 recomandări privind conduita socială în vederea scăderii riscului de răspândire a virusului denumit şi SARS-CoV-2[1]. Mesajul principal adresat cetăţenilor este de a se proteja şi de a evita contactul direct.
Independent de aceste recomandări, pe care toţi cetăţenii ar trebui să le respecte în vederea unei combateri eficiente a pandemiei, este important de subliniat şi faptul că în măsura în care unele persoane vor compromite eforturile autorităţilor în această luptă cu virusul COVID-19, acestea se expun riscului de a fi sancţionate contravenţional sau chiar penal.
În primul rând, din punct de vedere contravenţional trebuie ştiut faptul că alertarea falsă (adică utilizarea intenţionată a numărului 112 pentru determinarea alarmării sau intervenţiei agenţiilor specializate de intervenţie în mod nejustificat), precum şi apelare abuzivă (adică apelarea repetată, cu rea intenţie, a numărului 112, fără ca apelantul să justifice o stare care necesită acţiunea agenţiilor specializate de intervenţie, sau apelarea numărului 112 pentru a aduce injurii operatorilor) se sancţionează cu amenda de la 500 la 5000 lei, după caz.
Mai mult, din informările autorităţilor reiese şi faptul că au fost aplicate sancţiuni contravenţionale pentru tulburarea liniştii publice ca urmare a unor glume neinspirate ce au condus la crearea unor stări de panică.
De altfel, în baza Legii nr. 61/1991 privind sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice constituie contravenţie şi nerespectarea măsurilor de ordine luate de organele competente în caz de calamităţi naturale sau alte pericole publice, această faptă fiind sancţionată cu amenda de la 500 la 1500 lei.
În al doilea rând, tot din punct de vedere contravenţional, trebuie avute în vedere şi dispoziţiile Hotărârii de Guvern nr. 857/2011 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice. Acest stufos act normativ reglementează zeci de sancţiuni contravenţionale cu amenda, care pot atinge cuantumul de 20.000 lei în cazul persoanelor fizice sau chiar 30.000 lei în cazul persoanelor juridice.
Printre acestea se regăsesc şi nerespectarea măsurilor speciale instituite de autorităţi în vederea combaterii situaţiilor epidemiologice deosebite cum ar fi izolarea la domiciliu sau carantina în zone special amenajate. Aceste măsuri au fost cuprinse în Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 414/2020 privind instituirea măsurii de carantină pentru persoanele aflate în situaţia de urgenţă de sănătate publică internaţională determinată de infecţia cu COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii şi limitării efectelor epidemiei.
În al treilea rând, în ceea ce priveşte latura penală a sancţiunilor, art. 352 din Codul penal, intitulat şi „Zădărnicirea combaterii bolilor” stabileşte că „nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.”
De reţinut este şi faptul că dacă fapta este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la o lună la 6 luni sau amenda. Astfel, este suficientă o atitudine delăsătoare, în cunoştinţă de cauză, pentru a risca o sancţiune penală.
Nu în ultimul rând, infracţiunea anterior menţionată poate fi asociată (şi deci reţinută în concurs) şi cu falsul în declaraţii, reglementat de articolul 326 din Codul penal.
Potrivit acestui text de lege: „Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”
Astfel, completarea mincinoasă a unor declaraţii pe proprie răspundere la solicitarea autorităţilor publicepoate atrage răspunderea penală. În această situaţie s-ar putea regăsi persoanele care doresc să intre în ţară pe la punctele de frontieră cărora li se solicită informaţii despre locul din care călătoresc sau alte informaţii necesare în vederea stabilirii unor eventuale măsuri de protecţie. De asemenea, informaţii pot fi solicitate şi la momentul intrării în diferite instituţii publice, pentru a se putea evalua gradul de risc pentru restul persoanelor aflate în clădire.
Deşi unele măsuri luate în vederea prevenirii răspândirii virusului COVID-19 sunt de natură a restrânge drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sau sunt pur şi simplu incomode, vă recomandăm să le respectaţi nu de teama eventualelor sancţiuni contravenţionale sau penale descrise anterior, ci ca o dovadă de responsabilitate socială în aceste vremuri tulburi.
[1] http://www.dsu.mai.gov.ro/15-recomandari-privind-conduita-sociala-responsabila-in-prevenirea-raspandirii-coronavirus-covid-19/