În data de 9 ianuarie 2019, Judecătoria Cluj-Napoca a pronunțat o hotărâre prin care a reafirmat faptul că Statul român încalcă în continuare standardele europene în materie de condiții de detenție, în pofida zecilor de condamnări pronunțate împotriva sa până la acest moment de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Domnul H. U. a solicitat atragerea răspunderii civile delictuale aparținând Statului român, Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției Române, Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, respectiv Inspectoratului de Poliție Județean Cluj.
În esență, reclamantul a solicitat daune morale pentru tratamentul inuman și degradant la care a fost supus pe toată perioada încarcerării sale în centrele de detenție, precum și cu prilejul transferurilor sale. În drept, a reclamat încălcarea dreptului la integritate fizică și psihică, respectiv a dreptului de a nu fi supus torturii, pedepselor, sau tratamentelor inumane ori degradante.
Instanța a admis în parte acțiunea astfel formulată, obligând Statul român, MAI, IGPR și IPJ Cluj la plata în solidar a sumei totale de 5000 de euro, aferentă daunelor morale suferite de către reclamant în cele 30 de zile de detenție, constatându-se o încălcare a art. 3 și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Această soluție vine să confirme încă o dată faptul că supraaglomerarea din centrele de detenție, hrana necomestibilă, lipsa condițiilor adecvate de igienă, precum și supunerea permanentă a deținuților la stări de tensiune psihcă reprezintă o realitate actuală imputabilă pasivității Statului român. Toate aceste împrejurări ating minimul de gravitate pretins pe cale jurisprudențială pentru a se putea constata căderea lor sub incidența noțiunii de tratamente inumane ori degradante în sensul art. 3 din Convenție, atâta timp cât au provocat reclamantului vii suferințe fizice ori morale, probate în fața instanțelor de judecată.
În concluzie, trecem în revistă încă o hotărâre judecătorească pronunțată la nivel intern, care afirmă situația umilitoare din România sub aspectul nerespectării standardelor europene privind condițiile minime de detenție. Așadar, aceasta rămâne în continuare o problemă majoră a Statului român, care pare să ignore la nesfârșit măsurile impuse prin Hotărârea pilot Rezimveș și alții c. României, pronunțată în urma nenumăratelor condamnări suferite înaintea Curții Europene a Drepturilor Omului.