Într-o cauză în care societatea noastră asigură asistenţa juridică, parchetul a formulat o cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebări preliminare pe tema prescripţiei răspunderii penale. Cererea parchetului a fost respinsă ca inadmisibilă printr-o încheiere recentă a Tribunalului Bucureşti.
În esenţă, parchetul a solicitat sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebări preliminare pe tema prescripţiei răspunderii penale, întrebări prin care se tindea la invalidarea efectelor Deciziei nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale şi a Deciziei nr. 358/2022 a Curţii Constituţionale, iar nu la interpretarea tratatelor sau la verificarea validitatăţii şi interpretarea actelor adoptate de instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Uniunii, astfel cum impun prevederile art. 267 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene.
Tribunalul Bucureşti a considerat că intervenţia instanţei europene nu este utilă. Mai mult, instanţa a remarcat că „cererea formulata de parchet nu este o veritabila cerere de sesizare a CJUE, urmărind soluţionarea pe fond a cauzei” şi a arătat că cererea formulata de o parte/participant, prin care se tinde în realitate să se obţină din partea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene o „decizie de îndrumare” în soluţionarea în concret a cauzei de către instanţa naţională, este inadmisibilă, în această situaţie nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 267 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene.
Apărarea clientul a fost asigurată de o echipă de avocaţi din cadrul SCA Chiriţă şi Asociaţii, formată din Ştefan Alexandru şi Florina Suciu.