H.G. nr. 857/2011 reglementează o paletă extrem de largă a faptelor de natură contravenţională săvârşite în legătură cu normele privind sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat. Prin prisma răspunderii contravenţionale, refuzul de internare a pacienţilor aflaţi în stare gravă cunoaşte o serie de nuanţe susceptibile de a antrena răspunderea contravenţională a cadrelor medicale, şi anume:
- refuzul acordării asistenţei medicale de urgenţă unui pacient de către un medic din cadrul UPU sau CPU (PF amendă 3000-6000 lei, PJ amendă 20.000-40.000 lei – art. 26 alin. 1 lit. b din HG 857/2011)
- neacordarea consultului de specialitate unui pacient aflat în stare critică în cadrul UPU sau CPU, conform reglementărilor legale în vigoare (PF amendă 1000-3000 lei, PJ amendă 20.000-30.000 lei – art. 22 alin. 1 lit. i din HG 857/2011)
- preluarea pacientului de către personalul UPU sau CPU într-un interval de timp mai lung decât cel prevăzut de reglementările legale în vigoare (PF amendă 1000-3000 lei, PJ amendă 20.000-30.000 lei – art. 22 alin. 2 lit. a din HG 857/2011)
- refuzul preluării de către medicul de gardă dintr-o secţie de terapie intensivă de profil sau dintr-o secţie de terapie intensivă generală a pacientului aflat în stare critică, în condiţiile existenţei unei posibilităţi de a fi preluat (PF amendă 2000-4000 lei, PJ amendă 20.000-30.000 lei – art. 25 alin. 1 lit. o din HG 857/2011)
- nepreluarea pacientului din UPU sau CPU cu prioritate, în momentul în care se eliberează un loc în secţiile de terapie intensivă de profil sau în cele generale, în cazul în care există pacienţi aflaţi în stare critică, reţinuţi în UPU (PF amendă 2000-4000 lei, PJ amendă 20.000-30.000 lei – art. 25 alin. 1 lit. p din HG 857/2011)
- reţinerea fără întocmirea documentelor de internare, mai mult de 3 ore de la momentul sosirii în UPU, a pacienţilor aflaţi în stare critică de către medicul şef de gardă UPU şi/sau de către medicul şef de gardă din secţia de profil, în conformitate cu reglementările legale în vigoare (PF amendă 1000-3000 lei, PJ amendă 20.000-30.000 lei – art. 22 alin. 1 lit. e din HG 857/2011)
- nerespectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind procedura de preluare şi internare a cazurilor de urgenţă (PF amendă 2000-4000 lei, PJ amendă 20.000-50.000 lei – art. 25 alin. 2 lit. a din HG 857/2011)
- nerespectarea protocoalelor de transfer interclinic al pacientului, conform reglementărilor legale în vigoare (PF amendă 1000-3000 lei, PJ amendă 20.000 -30.000 lei – art. 22 alin. 1 lit. f din HG 857/2011)
Separat de contravenţiile enumerate mai sus, există şi alte fapte conexe refuzului de a interna persoanele în unităţile medicale, cum ar fi:
- internarea cazurilor cronice sau a cazurilor care nu reprezintă urgenţe cu indicaţii de internare clare prin UPU sau CPU (PF amendă 1000-3000 lei, PJ amendă 20.000-30.000 lei – art. 22 alin. 1 lit. j din HG 857/2011)
- neînregistrarea pacienţilor imediat la sosirea acestora în UPU sau CPU (PF amendă 1000-3000 lei, PJ amendă 20.000-30.000 lei – art. 22 alin. 1 lit. p din HG 857/2011)
- neasigurarea de către şefii de secţie a numărului de paturi pentru internarea în regim de urgenţă a pacienţilor proveniţi din UPU sau CPU, conform prevederilor legale în vigoare (PF amendă 2000-4000 lei, PJ amendă 20.000-30.000 lei – art. 25 alin. 1 lit. q din HG 857/2011). În cazul acestei contravenţii, apreciez că în contextul actual, nu le poate fi imputată şefilor de secţie insuficienţa numărului de paturi pe secţii, sens în care, din punctul meu de vedere, va fi extrem de greu de reţinut această contravenţie.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor la care am făcut referire în cele ce preced se va face de organele abilitaate conform domeniilor de competenţă stabilite prin reglementările în vigoare.
În esenţă, va putea constata şi aplica sancţiunile contravenţionale pe teritoriul ţării, personalul de specialitate împuternicit de către conducerea Ministerului Sănătăţii şi personalul de specialitate împuternicit de către conducerea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru unităţile de ambulanţă publice şi private şi pentru UPU sau CPU de pe întreg teritoriul ţării.
De asemenea, personalul de specialitate din direcţiile, serviciile şi unităţile medicale ale celorlalte ministere şi instituţii cu reţea sanitară proprie[1], împuternicit de conducerea acestora pentru unităţile aflate în subordinea lor directă. HG 857/2011 prevede inclusiv posibilitatea realizării unui control a acestor organe împreună cu personalul de specialitate împuternicit de conducerea Ministerului Sănătăţii.
Raportat la obligaţiile furnizorilor de servicii medicale, aceştia trebuie să permită accesul persoanelor împuternicite în unităţile medicale, sa permită accesul la toate documentele relevante şi să furnizeze acestora orice informaţii necesare.
Refuzul de a permite accesul personalului împuternicit în vederea efectuării controlului sau de a accepta efectuarea inspecţiei ori de a pune la dispoziţia acestui personal documentele şi informaţiile necesare realizării atribuţiilor de control se sancţionează conform legislaţiei în vigoare. O formă a sancţiunii este reprezentată de încetarea contractului de management şi a celui de administrare, încheiate de managerul unităţii medicale, în situaţia în care acesta refuză colaboarea cu personalul împuternicit.
Nu în ultimul rând, în măsura în care personalul împuternicit să constate contravenţia apreciază că faptele au fost săvârşite sunt susceptibile de a antrena răspunderea penală, va sesiza organul de urmărire penală competent.
[1]Legea 95/2006, Art. 4 alin. 2: „ministere şi instituţii cu reţele sanitare proprii se înţelege autorităţile şi instituţiile care au în subordine unităţi sanitare, altele decât Ministerul Sănătăţii, respectiv Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Transporturilor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Academia Română, autorităţile administraţiei publice locale şi universităţile de medicină şi farmacie acreditate şi universităţile care au în structură facultăţi de medicină şi farmacie acreditate.”