România a trecut printr-o transformare importantă a mecanismului de autoexcludere din jocurile de noroc. Dacă până nu demult trebuia să mergi fizic la un ghişeu ONJN, acum poţi depune cererea direct la operatorul de jocuri. Şi, mai mult decât atât, dacă ai fost lăsat să joci deşi erai autoexclus, ai dreptul legal să-ţi ceri banii înapoi.
Ce este autoexcluderea şi ce obligaţii produce
Autoexcluderea este o măsură voluntară prin care o persoană poate solicita oficial blocarea accesului său la toate jocurile de noroc licenţiate din România, atât în săli fizice, cât şi platforme online, temeiul legal fiind art. 15 indice 1 din OUG 77/2009.
Din momentul înregistrării în registrul naţional gestionat de ONJN, autoexcluderea devine obligatorie pentru toţi organizatorii licenţiaţi, aceştia sunt obligaţi să verfice baza de date şi să refuze accesul persoanei la orice formă de joc, măsura fiind voluntară pentru solicitant, dar imperativă pentru operator.
Durata autoexcluderii poate fi determinată sau nedeterminată, însă radierea din registru poate fi solicitată exclusiv la ONJN.
Cum era înainte
Înainte de reforma din 2025, mecanismul de autoexcludere funcţiona în baza unui cadru legal real, dar fără infrastructura necesară aplicării lui.
Singurele modalităţi de depunere a cererii erau prezentarea fizică la un sediu ONJN sau transmiterea electronică cu semnătură electronică calificată, instrument inaccesibil majorităţii persoanelor afectate.
Ordinul ONJN nr. 79/2025: procedura care a schimbat ecuaţia
Publicat în Monitorul Oficial pe 17 iunie 2025, Ordinul nr. 79 al Preşedintelui ONJN instituie pentru prima dată o procedură unitară, standardizată şi imediat aplicabilă pentru depunerea şi procesarea cererilor de autoexcludere. Este actul normativ care transformă un drept formal într-un instrument operaţional.
Ordinul stabileşte patru canale de depunere. Primul: fizic, la sediul central ONJN sau la oricare dintre sediile teritoriale. Al doilea: electronic, prin e-mail cu semnătură electronică calificată. Al treilea: printr-o declaraţie autentificată de notar sau atestată de avocat, transmisă direct de aceştia. Al patrulea, şi cel mai semnificativ din perspectivă practică: direct la un organizator de jocuri de noroc licenţiat, fizic la orice punct de lucru sau prin platforma online a acestuia. Organizatorul are obligaţia legală de a transmite cererea către ONJN în maximum două zile lucrătoare.
Ce este important de reţinut
Retragerea consimţământului privind autoexcluderea se poate solicita exclusiv la ONJN. Cererile de retragere depuse la operatori nu produc niciun efect juridic şi nu îi exonerează de răspundere în cazul în care permit accesul în sălile de joc, art. 6 alin. 4 din Ordinul 79/2025 fiind explicit în acest sens. Acest registru național funcționează ca o bază de date centralizată, interconectată în timp real cu sistemele informatice ale tuturor operatorilor licențiați. În practică, scanarea actului de identitate la intrarea într-o sală de jocuri sau autentificarea pe o platformă online declanșează o verificare automată în acest registru, blocând instantaneu accesul dacă persoana figurează ca autoexclusă.
Recuperarea banilor
Un operator care a permis accesul la joc al unei persoane autoexcluse şi-a încălcat o obligaţie legală expresă instituită prin lege. Potrivit art. 1349 din Codul Civil, orice faptă ilicită cauzatoare de prejudiciu atrage obligaţia de reparare. Temeiul acţiunii în instanţă există în dreptul comun, este suficient să se dovedească existenţa obligaţiei, încălcarea acesteia şi prejudiciul cauzat.
Ce urmează
În iunie 2025, Senatul a adoptat cu 118 voturi o propunere legislativă pentru modificarea OUG 77/2009. Proiectul introduce o prevedere cu consecinţe directe: jucătorii care fac dovada îndeplinirii formalităţilor de autoexcludere sunt îndreptăţiţi să li se returneze, în cel mult 48 de ore, sumele jucate pe durata autoexcluderii printr-o cerere depusă la operator, fizic sau online. Organizatorii care nu respectă această obligaţie riscă suspendarea licenţei de funcţionare pe o perioadă de şase luni.
Camera Deputaţilor este forul decizional în acest caz, iar la data redactării acestui articol proiectul se afla în dezbatere. Dacă va fi adoptat şi promulgat, va simplifica recuperarea prejudiciului: în loc de un litigiu civil de durată, un drept exercitabil printr-o cerere cu termen legal de 48 de ore.
Dincolo de blocarea accesului fizic sau digital, depunerea cererii atrage și obligația operatorului de a sista orice formă de comunicare comercială către jucător. Această măsură de protecție împiedică trimiterea de SMS-uri sau e-mailuri promoționale (bonusuri, oferte speciale), care ar putea submina decizia de autoexcludere a persoanei vulnerabile.
Concluzie
Autoexcluderea din jocurile de noroc dispune acum în România de o acoperire instituţională şi legală reală: registru naţional funcţional, procedură standardizată, posibilitate de depunere directă la operator şi, indiferent de evoluţia proiectului legislativ, o cale juridică existentă pentru recuperarea prejudiciului în cazul în care obligaţiile operatorului nu au fost respectate. Cadrul nu este perfect, dar este semnificativ mai robust decât în orice perioadă anterioară.