Noutăţi în decretul de prelungire a stării de urgenţă

Alte materiale juridice

14 aprilie, 2020

Prevederi în domeniul ordinii publice

Starea de urgenta instituită prin Decretul din 16.03.2020 va fi prelungită pentru o perioadă de încă 30 de zile, începând cu 15.04.2020. Și de această dată, Decretul Președintelui României vizează o serie de domenii circumscrise măsurilor stării de urgență. Din perspectiva domeniului ordinii publice trebuie reținut în linii mari că vechile prevederi se mențin și sunt preluate în totalitate și în noul decret.

Separat de acestea, decretul privind prelungirea stării de urgență, vine cu câteva noutăți în domeniul ordinii publice.

Astfel, art. 1 din decret reglementează în esență desfășurarea activităților colective. În acest sens, pe durata stării de urgență vor fi interzise organizarea și desfășurarea de mitinguri, demonstrații, procesiuni sau de orice alte întruniri, în spații deschise. Pe de altă parte, în spațiile închise vor fi interzise întrunirile de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment. Prin urmare, o primă întrebare se naște din analiza comparativă a situațiilor expuse pentru desfășurarea evenimentelor în spații deschise și spații închise.

Dacă în cazul spațiilor închise sunt interzise activitățile sportive, în raport de cele deschise nu mai avem aceeași mențiune. Astfel, la o primă vedere ne punem întrebarea dacă se deschide drumul reluării competițiilor sportive (spre exemplu a campionatelor de fotbal), fără spectatori în această perioadă?

De asemenea, dincolo de aceste prevederi, în privința adunărilor colective, Decretul antamează și activitatea cultelor religioase, probabil în perspectiva apropiatelor Sărbători pascale. Astfel potrivit alin. (2) al art. 1 din Decret, practicile și ritualurile cu caracter public specifice cultului, vor putea fi oficiate fără participarea publicului, iar cele cu caracter privat (cununii, botezuri, înmormântări) doar cu respectarea strictă a măsurilor de protecție individuală și colectivă pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și a numărului minim(!?) de persoane. În privința numărului de persoane participante la evenimentele cu caracter privat, singura explicație privitoare la numărul minim de persoane vizează posibilitatea desfășurării ritualurilor religioase în formatul lor standard, așa încât, probabil măsurile de protecție individuală și colectivă ( spre exemplu limitarea la 8 persoane a numărului maxim de participanți) vor putea suferi și ele modificări. Nu în ultimul rând, măsurile privitoare la activitatea religioasă sunt incidente indiferent dacă aceasta se oficiază în lăcașurile de cult, în spații publice sau în spații private.

Mai departe, celelalte modificări vizează instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Astfel, mai întâi, potrivit art. 7 din Decret, pe lângă organele de poliție sau jandarmerie, personalul militar din Ministerul Apărării Naționale care participă la misiunile de sprijin în domeniul ordinii publice ori pentru asigurarea pazei și protecției unor obiective/zone va fi abilitat să legitimeze persoanele sau să verifice motivul deplasării acestora. Totodată, în lumina aceleiași dispoziții, personalul militar va putea să interzică, temporar, pătrunderea în clădiri, localități sau zone geografice delimitate și marcate sau să dispună evacuarea temporară din acestea a oricărei persoane. Deopotrivă, personalul militar ante-referit va fi abilitat să avertizeze persoanele prin orice mijloace de comunicare să înceteze acțiunile prin care sunt afectate măsurile de carantinare sau izolare, cât și să dea semnale, indicații și dispoziții participanților în trafic. În linii mari, se poate remarca faptul că sunt conferite și personalului militar atribute ce în linii mari aparțin poliției, poliției locale sau jandarmeriei.

Nu în ultimul rând, o altă modificare în domeniul ordinii publice este referitoare la acoperirea necesarului de mijloace specifice de protecție și intervenție. În acest sens, pe durata stării de urgență, instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională vor putea organiza și derula, pe durata stării de urgență, operațiuni de atribuire în vederea încheierii de acorduri-cadru prin procedura de negociere fără publicare prealabilă. În privința necesarului de mijloace specifice de protecție/intervenție, potrivit Decretului, Consiliul Suprem de Apărare a Țării va avea competența de a stabili prin hotărâre nivelul maxim al acestor mijloace. Referitor la perioada acordului-cadru, se mai arată că aceasta nu va putea depăși 3 luni de la data încheierii acestuia, iar contractele subsecvente vor putea fi încheiate până la atingerea cantităților maxime prevăzute astfel cum am precizat anterior.

Cum am mai precizat și în rândul anterior, decretul stabilește parametri generali în care va trebui circumscrisă activitatea instituțiilor de ordine publică și Securitate națională. Mai departe, în baza acestuia MAI emite ordinele menite să asigure în concret atingerea scopului pentru care a fost instituită starea de urgență. Ce vor putea viza aceste ordine din perspectiva ordinii publice în noul context, am prezentat mai sus. Rămâne însă de văzut cum vor fi transpuse în concret acestea și care vor efectele imediate generate de ele. Noi le vom urmări și analiza cu atenție.

Domeniul justiție

Ca prim element de noutate faţă de Decretul de instituire a stării de urgenţă, noul Decret prezidenţial aplicabil începând cu data de 15 aprilie 2020, vine să reglementeze situaţia în care, numărul de judecători necesar formării completului de judecată în cadrul unei secţii nu se poate asigura din motive generate de pandemia de COVID -19. În această situaţie, prin derogare de la prevederile art. 41 alin. (3) din legea nr. 304/2004 în virtutea cărora colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii, pe durata stării de urgenţă, președintele instanței sau înlocuitorul acestuia, dispune participarea unor judecători de la alte secții ale instanței, desemnați prin tragere la sorți.

Măsuri privind procesele civile

Dacă Decretul de instituire a stării de urgenţă făcea referire la suspendarea termenelor de prescripţie şi decădere de orice fel, noul decret reglementează în mod expres şi situaţia uzucapiunilor. Astfel, pe durata stării de urgenţă nu începe să curgă termenul de uzucapiune iar, dacă a început să curgă, se suspendă pe toată această perioadă.

În ceea ce priveşte activitatea de judecată s-au menţinut întru totul dispoziţiile din Decretul nr. 195/2020, privind continuarea cauzelor de urgenţă deosebită, modalitatea de stabilire a listei cauzelor urgente, precum şi posibilitatea desfăşurării ședinței de judecată prin videoconferință şi a comunicării actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.

Totodată, probabil ca o consecinţă a impedimentelor practice de desfăşurare a şedinţelor de judecată prin mijloace tehnice, noul decret instituie posibilitatea ca, echipamentele audio-video necesare participării părţilor, reprezentanţilor acestora sau a altor participanţi la şedinţele de judecată prin videoconferinţă să fie asigurate de instanţa de judecată în a cărei circumscripție este situată localitatea în care se află aceste persoane, însă doar dacă acest lucru este solicitat de instanța învestită cu soluționarea cauzei. În acest sens, un judecător desemnat de preşedintele instanţei va proceda la identificarea persoanelor menţionate, cu menţiunea că, nu se vor întocmi încheierile de ședință specifice procedurii comisiei rogatorii.

În ceea ce priveşte posibilitatea de amânare a cauzelor urgente şi care nu se vor suspenda ca urmare a decretării stării de urgenţă, se menţine dispoziţia iniţială în sensul că, se va putea dispune amânarea la cerere, în situația în care partea interesată se află în izolare la domiciliu, în carantină sau spitalizată în contextul pandemiei de COVID-19. Totuşi, instanţa poate respinge cererea de amânare a judecății în considerarea necesității de a soluționa cauza în contextul stării de urgență, situaţie în care va amâna, la cererea părții sau din oficiu, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.

Cu toate acestea, de această dată se menţionează în mod expres faptul că, pe durata stării de urgenţă continuă activitatea de redactare și comunicare a hotărârilor judecătorești, de înregistrare a cererilor de chemare în judecată introduse pe durata stării de urgență, precum și efectuarea oricăror alte activități, sub rezerva respectării regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu și cu observarea dispozițiilor prezentului decret.

În acest sens, atunci când este posibil, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum și orice alte acte de procedură adresate instanței, pentru care legea prevede condiția formei scrise și care nu se depun direct în ședință, se transmit prin mijloace electronice.

Cât priveşte activitatea de executare silită, se menţine reglementarea iniţială, în sensul că aceasta va continua numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, inclusiv prin hotărârile Comitetului National privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită. Astfel, în cursul executării silite, când este posibil, executorii judecătorești procedează la comunicarea actelor de procedură în format electronic, potrivit legii.

În continuare, judecarea proceselor civile, altele decât cele de urgenţă deosebită, se suspendă de plin drept fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop, urmând ca, judecarea lor să fie reluată din oficiu, după încetarea stării de urgenţă. În acest sens, în termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și citarea părților.

Spre deosebire de Decretul instituirii stării de urgenţă care făcea referire doar la termenele de exercitare a căilor de atac, noul decret prezidenţial menţionează în mod expres faptul că, se vor întrerupe termenele prevăzute de lege pentru efectuarea actelor de procedură sau pentru exercitarea plângerilor, contestațiilor și căilor de atac de orice fel aflate în curs la data prelungirii stării de urgență, în cauzele civile, altele decât cele de urgenţă deosebită. Astfel, de la data încetării stării de urgenţă urmează să curgă noi termene, de aceeași durată.

În mod identic cu dispoziţiile Decretului nr. 195/2020, toate aceste reglementări privind procedura de judecată pe durata stării de urgenţă, se aplică în mod corespunzător și în procedurile de competența Inspecției Judiciare.

Măsuri privind activitatea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

În ceea ce priveşte activitatea oficiului registrului comerţului, se menţine dispoziţia din Decretul nr. 195/2020 privind continuarea înregistrării mențiunilor privind persoanele juridice și persoanele fizice, aceasta derulându-se prin mijloace electronice, în baza cererii de înregistrare și a documentelor anexate la aceasta în formă electronică, având încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronică extinsă. Ca element de noutate, noul decret instituie posibilitatea ca cererea de înregistrare şi respectiv documentele anexate să fie transmise şi prin corespondență, pe suport de hârtie, în format letric.

De asemenea, potrivit noului act prezidenţial, declaraţiile pe proprie răspundere pot avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică și pot fi transmise la oficiul registrului comerțului fără nicio altă formalitate.

Tot ca aspect de noutate, se prevede posibilitatea ca, specimenul de semnătură, acolo unde legea prevede, se transmite la oficiul registrul comerțului legalizat de notarul public sau certificat de avocat ori sub forma unui înscris sub semnătură privată, fără nicio altă formalitate. Această prevedere este cel puţin surprinzătoare în condiţiile în care, specimenul de semnătură putea fi dat exclusiv în faţa directorului ORC sau a înlocuitorului acestuia care certifica semnătura sau în formă autentică la notarul public.

Activitatea de asistență pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării prin mijloace electronice se derulează prin mijloace electronice, iar activitatea de furnizare de informații din registrul comerțului și de eliberare de copii și certificate constatatoare, precum și activitatea de publicare și de furnizare a Buletinului procedurilor de insolvență se realizează, prin mijloace electronice, precum și prin corespondență, pe suport de hârtie, în format letric.

Măsuri referitoare la activitatea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Pe durata stării de urgență se suspendă, la sediul din Bucureşti al Autorității Naționale pentru Cetăţenie şi la birourile teritoriale:

activitatea de depunere a dosarelor de cetăţenie;
susţinerea interviului organizat pentru verificarea condițiilor privind cunoaşterea limbii române şi posedarea unor noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială, respectiv cunoaşterea prevederilor Constituţiei şi a imnului naţional;
şedințele de depunere a jurământului de credinţă faţă de România.

Totodată, pe durata suspendării activităţi, termenele de 6 luni privitoare la pronunţarea Comisiei pentru cetăţenie asupra îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea cetăţeniei române, precum şi pentru comunicarea ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau redobândire a cetăţeniei române sau, după caz, publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Guvernului de acordare a cetăţeniei române persoanelor cărora li s-a acordat sau care au redobândit cetăţenia română în vederea depunerii jurământului, nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă.

După încetarea stării de urgenţă, termenele îşi reiau cursul, socotindu-se pentru împlinirea termenului şi timpul scurs înainte de suspendare.

Măsuri privind procesele penale.

În ce priveşte activitatea de urmărire penală, decretul stabileşte că ea urmează să se desfăşoare cu privire la aceleaşi tipuri de cauze aflate şi anterior pe listă, fiind însă adăugate:

cauzele având ca obiect infracțiuni contra vieții,
cauzele în care şi activitatea de judecată se desfăşoară în continuare,
rezolvarea de către procuror, potrivit art. 327 din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, a cauzelor în care urmărirea penală a fost finalizată înaintea instituirii stării de urgență, verificarea soluțiilor de către procurorul ierarhic superior și soluționarea plângerilor împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală.

În aceste situaţii, organul de urmărire penală încunoștințează părțile, subiecții procesuali principali și avocații acestora, cu privire la desfășurarea urmăririi penale în cauzele în care activitatea continuă, cu excepția situațiilor în care ar fi afectată buna derulare a cercetărilor și aflarea adevărului în cauză. În acest sens, se va întocmi o ordonanța prin care procurorul constată că nu a operat suspendarea cursului prescripției răspunderii penale care se comunică, de îndată, persoanelor interesate.

Judecătorii de drepturi și libertăți soluționează cererile, propunerile, plângerile, contestațiile sau orice alte sesizări privind cauzele în care activitatea de urmărire penală continuă. Sesizarea prin rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției a instanței de judecată competente se poate realiza însă doar în cazurile în care şi judecata se desfăşoară în continuare.

În ce priveşte procesele penale aflate pe rolul instanţei de judecată sau a judecătorului de cameră preliminară care nu se suspendă, în completarea listei anterioare, noul decret adaugă şi contestaţiile la executare. Totodată, se clarifică faptul că şi în domeniul penal va putea continua judecata în acele cauze urgente apreciate ca atare de către judecător sau instanța de judecată. În plus, se stabileşte că pe durata stării de urgență cauzele în materia liberării condiționate și cauzele având ca obiect schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenție se soluționează de urgență și cu precădere, termenele de judecată fiind, de regulă, de 7 zile iar pentru motive temeinic justificate, instanța poate acorda termene mai scurte.

Se statuează că şi în cazul proceselor penale aflate pe rolul instanţei de judecată sau a judecătorului de cameră preliminară care nu se suspendă, ținând seama de împrejurări, pot fi fixate termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi.

Noul decret stabileşte că, pe lângă persoanele private de libertate, dacă există mijloace audio-video corespunzătoare, în cursul urmăririi penale, ascultarea altor persoane se face prin videoconferință cu acordul acestora. Totodată, se arată că va fi aplicabilă şi în cazul proceselor penale prevederea din materie civilă potrivit căreia, la solicitarea instanței învestite cu soluționarea unei cauze în care activitatea de judecată continuă, instanța în a cărei circumscripție este situată localitatea în care se află părțile, reprezentanții părților sau alți participanți la proces asigură, dacă este posibil, echipamentele audio-video necesare participării acestora la ședințele de judecată prin videoconferință, și procedează la identificarea persoanelor menționate, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, printr-un judecător desemnat de președintele instanței. Similar situaţiei din materie civilă, apreciem că nici în acest caz nu se întocmesc încheierile de ședință specifice procedurii comisiei rogatorii. În plus, având în vedere că prevederea se aplică în mod corespunzător în procesele penale, considerăm că astfel de activităţi vor putea fi realizate şi în faza de urmărire penală, din nou fără întocmirea documentelor specifice procedurii comisiei rogatorii.

Nu în ultimul rând, decretul vine cu o clarificare în ce priveşte suspendarea prescripţiei penale, stabilind că suspendarea operează de drept, fără a fi necesară emiterea unei ordonanțe sau a unei încheieri în acest scop, în acele cauze în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit decretului.

Cu privire la această suspendare se impun însă două observaţii:

conform prevederii menţionate mai sus, procurorul va emite o ordonanţă în care constată că nu a operat suspendarea cursului prescripției răspunderii penale în acele cauze în care activitatea de urmărire penală continuă;
prevederea pune probleme în situaţia cauzelor care nu au unul din obiectele expres menţionate în decret ci în care judecata continuă ca urmare a faptului că au fost apreciate ca fiind cauze urgente de către judecător sau instanța de judecată; în această situaţie, considerăm că va fi necesară emiterea unei încheieri prin care să se stabilească natura de cauză urgentă pentru ca suspendarea de drept a prescripţiei să nu opereze.

Decretul stabileşte totodată că, pe durata stării de urgență, bunurile în privința cărora au fost instituite măsuri asiguratorii și sunt necesare prevenirii și combaterii răspândirii infecțiilor cu COVID-19 pot fi rechiziționate, în condițiile Legii nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public.

Noul decret aduce şi câteva măsuri care ţin de organizarea şi funcţionarea parchetelor şi instanţelor menite să preîntâmpine imposibilitatea de desfăşurare a activităţii în cazul în care personalul este afectat de COVID-19. Astfel, dacă pe durata stării de urgență, din motive generate de pandemia de COVID-19, un parchet este împiedicat să funcționeze, la sesizarea prim-procurorului acestuia ori a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau din oficiu, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate dispune trimiterea uneia sau mai multor cauze dintre cele pentru care activitatea continuă, la un parchet egal în grad, dacă măsura se impune în interesul rezolvării cauzei.

Similar, dacă din motive generate de pandemia de COVID-19, o instanță de judecată este împiedicată să-și continue activitatea, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se desemnează o altă instanță de același grad care să preia soluționarea cauzelor a căror judecată continuă pe durata stării de urgență, dispozițiile art. 76 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător. Atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite în format electronic instanței desemnate.

În fine, articolul 65 din decret stabileşte că urmărirea penală și judecata se desfășoară conform Codului de procedură penală, cu posibilitatea, la nevoie și în funcție de evoluția situațiilor generate de starea de urgență sau efectele acesteia, instituirii unor norme speciale privind procedura de urmărire și judecată a infracțiunilor săvârșite in timpul stării de urgență sau profitând de această stare, precum și în cazul infracțiunilor flagrante. Credem că această prevedere se referă la posibilitatea de a adopta norme care să conducă la o simplificare a procedurilor judiciare în cazul acestor infracţiuni şi va fi aplicabilă doar în măsura în care numărul acestor cauze va avea o creştere considerabilă. Amintim că şi Consiliul Europei, prin documentul de lucru întocmit în 07.04.2020 menit să ghideze statele membre în perioada actuală, a reţinut că pot fi permise accelerări ale unor procese, tratarea în grup a unor cauze sau chiar înlocuirea autorizaţiilor judiciare anterioare cu controale ex post în contextul situaţiei generate de pandemie. Totuşi, aşa cum reţine şi Consiliul Europei, astfel de norme speciale vor putea fi aplicate doar în măsura în care vor fi prevăzute de lege.

Măsurile de supraveghere din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Prin derogare de la obligaţiile legale impuse inculpatului faţă de care s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune, acesta nu se prezintă la sediul unităţii de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura. În schimb, organul de poliţie menţionat se va deplasa în vederea supravegherii inculpatului, conform programului de supraveghere sau ori de câte ori se apreciază a fi necesar, la domiciliul inculpatului.

Pentru motive determinate de starea de urgenţă, se păstrează suspendarea realizării supravegherii în executarea pedepselor şi a măsurilor educative neprivative de libertate prin constând în prezentarea persoanei la serviciul de probaţiune şi primirea vizitelor consilierului de probaţiune.

De asemenea, se menţine suspendarea obligaţiilor de a:

presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, inclusiv cea rezultată din înlocuirea amenzii penale;
urma un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională;
frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială.

Se menţine şi soluţia pentru situaţiile în care termenul de supraveghere, durata supravegherii sau durata măsurii educative neprivative de libertate s-a împlinit în timpul stării de urgenţă, astfel că în raportul final se face menţiune despre imposibilitatea obiectivă de executare. Amintim că, pe cale de excepţie, în aceste situaţii, nefiind un caz de nerespectare cu rea-credinţă a obligaţiilor impuse, nu va fi deschisă calea judiciară de înlocuire pedepsei ori a măsurii neprivative de libertate într-una privativă de libertate pe acest temei.

Măsuri specifice în cazul executării pedepselor şi a măsurilor privative de libertate prevăzute în legea nr. 254/2013

Se păstrează pe durata stării de urgenţă suspendarea drepturilor şi a recompenselor potrivit decretului anterior. Se menţin şi posibilităţile acordate persoanelor condamnate clasificate în regim semideschis şi deschis, respectiv minorilor privaţi de libertate care nu au reprezentant legal pe baza decretului iniţial.

Prin derogare de la prevederile legale, pe durata stării de urgenţă persoanele fără mijloace băneşti au dreptul de a utiliza, pentru achiziţionarea de bunuri şi produse alimentare, precum și pentru efectuarea convorbirilor telefonice, inclusiv suma de bani reprezentând cota de 10% din venitul realizat pe perioada detenţiei, consemnată pe numele acestora, la Trezoreria Statului. Există totuşi o limitare, anume suma necesară plăţii transportului până la domiciliu după punerea în libertate.

Tot prin derogare de la prevederile legale, pe durata stării de urgenţă se suspendă activitatea de transfer a persoanelor private de libertate între locurile de deţinere, indiferent de motive, cu excepţia următoarelor situaţii:

urgenţele medicale;
solicitările exprese formulate de organele judiciare;
schimbarea regimului de executare, numai dacă în locul actual de deţinere nu este organizată executarea pedepsei pentru noul regim;
transferurilor din motive de siguranţă.

În toate aceste cazuri, transferurile se realizează exclusiv cu avizul Direcţiei de Supraveghere Medicală din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

În cazul existenţei unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu afectarea persoanelor private de libertate şi a personalului, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor poate dispune relocarea unor efective mari de persoane private de libertate, în alte penitenciare, indiferent de profilul acestora, sau în centre educative/centre de detenţie ori stabilimente/facilităţi de cazare aparţinând unităţilor care fac parte din sistemul naţional de apărare, ordine publică și siguranţă naţională.

În acest caz, la solicitarea fundamentată a directorului general al Administraţiei naţionale a Penitenciarelor, Ministerul Afacerilor Interne şi/sau Ministerul Apărării Naţionale asigură sprijinul necesar pentru realizarea în condiţii de siguranţă a misiunilor de pază a perimetrelor locurilor de deţinere, respectiv de relocare a unor efective mari de deţinuţi la alte penitenciare sau stabilimente/facilităţi de cazare, prin personal şi/sau tehnică din cadrul MAI şi/sau MApN.

În vederea respectării dreptului la asistenţă medicală şi a realizării actului medical necesar persoanelor private de libertate, pe durata stării de urgenţă, la solicitarea directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau a directorilor unităţilor subordonate acesteia cu avizul directorului general, cu acordul Ministerului Sănătăţii și al comandantului acţiunii, se desemnează specialişti din cadrul reţelei sanitare publice şi a structurilor de sănătate publică teritoriale, pentru sprijinirea modalităţii de acordare a asistenţei medicale, inclusiv la nivelul locului de detenţie.

În completarea obligațiilor prevăzute în Legea nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare, poliţistul de penitenciare este obligat să participe la toate activităţile desfăşurate în conformitate cu dispoziţiile superiorilor. Nu mai apare însă prevederea conform căreia timpul lucrat suplimentar în această împrejurare va fi compensat strict cu timp liber corespunzător, nefiind aşadar exclusă remuneraţia suplimentară pentru activitatea prestată.

Măsuri specifice în materie de arestare preventivă.

Prevederile privind măsurile în cazul executării pedepselor şi a măsurilor privative de libertate prevăzute în legea nr. 254/2013 se aplică în mod corespunzător şi în centrele de reţinere şi arestare preventivă, cu următoarele excepţii:

dreptul la convorbiri telefonice se suplimentează pentru persoanele private de libertate, la maximum 45 minute pe zi;
transferul persoanelor private de libertate se dispune inclusiv după trimiterea în judecată şi verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive în procedura de cameră preliminară, sau dacă se impune pentru buna desfăşurare a actului de justiţie, când au fost încarcerate în alt centru decât cel de pe raza teritorială a organului judiciar care efectuează urmărirea penală, ori când capacitatea legală de cazare a centrului este depăşită.

Alte măsuri specifice persoanelor private de libertate.

Pe durata stării de urgenţă, paza şi supravegherea persoanelor private de libertate internate în unităţi sanitare publice, altele decât penitenciarele-spital, se realizează prin intermediul dispozitivelor electronice de supraveghere la distanţă, fără consimțământul acestora, alături de celelalte măsuri de siguranţă prevăzute de legislaţia privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Domeniul educației și cercetării

Decretul privind starea de urgență aduce măsuri exprese și în domeniul educației și cercetării.

În acest sens, prima măsură, și poate cea mai importantă, prevede suspendarea activităților didactice desfășurate în unitățile de învățământ pe durata stării de urgență. Astfel, art. 77 prevede următoarele: Pe durata stării de urgență, se suspendă toate activitățile didactice ce impun prezența fizică a ante-preșcolarilor, preșcolarilor, elevilor și studenților în unitățile și instituțiile de învățământ.

Această măsură, deși nereglementată expres prin decretul președintelui României din data de 16.03.2020, exista deja încă din data de 11.03.2020, aceasta fiind practic prima măsură luată de către autorități în contextul epidemiei cu virusul gripal COVID-19. Așadar, practic nu se aduce o modificare în acest sens, ci doar se stipulează expres prelungirea măsurii existente deja la nivel național.

Totodată, decretul aduce și o completare, arătând faptul că pe această perioadă cursurile vor fi totuși continuate în format online, pe cât posibil. Astfel, în cuprinsul decretului se prevede expres faptul că derularea activităților va continua în varianta online, folosindu-se modalități alternative de predare, bineînțeles, acolo unde este posibil. Derularea acestor activități, precum și modul de recuperare a elementelor care nu pot fi parcurse în această perioadă se stabilesc de către Ministerul Educației și Cercetării.

Această măsură este prevăzută atât pentru învățământul preuniversitar, cât și pentru instituțiile de învățământ superior din sistemul național de învățământ. Activitățile didactice și/sau de cercetare din planurile de învățământ superior, nerealizate pe durata stării de urgentă, se organizează și se desfășoară de către fiecare instituție, în baza autonomiei universitare. Activitățile didactice de tipul laboratoare, proiecte, activități de cercetare, care impun interacțiunea nemijlocită, în spațiul universitar, a studenților cu cadrele didactice și de cercetare vor fi recuperate după încetarea stării de urgență.

Nu în ultimul rând, decretul aduce și o facilitate în domeniul cercetării. Astfel, art. 81 prevede faptul că pentru finanțarea din fonduri publice a proiectelor de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare cu impact asupra limitării efectelor pandemiei COVID -19, competițiile de propuneri de proiecte demarate în perioada stării de urgență, procedura va fi una accelerată și simplificată, stabilită de Guvern.

Domeniul fondurilor europene. Reglementări noi adoptate odată cu prelungirea stării de urgenţă.

Dacă anterior s-a arătat doar că beneficiarii unor fonduri europene, care au fost afectaţi de adoptarea măsurilor de urgenţă stabilite prin decretul emis anterior de preşedinte, au prerogativa legală de a conveni împreună cu autorităţile de management sau cu organismele intermediare, suspendarea contractelor de finanţare, prin Decretul de prelungire a stării de urgenţă au fost reglementate o serie de măsuri şi în acest domeniu.

În primul rând, s-a arătat în art. 21 faptul că Pentru perioada stării de urgenţă, autorităţile de management şi organismele intermediare emit instrucţiuni specifice în relaţia cu beneficiarii, astfel încât implementarea contractelor de finanţare să se deruleze în acord cu prevederile legale şi cu măsurile stabilite pentru reducerea riscului răspândirii virusului COVID-19.

Fiecare proiect derulat finanţat din fonduri europene cunoaşte un mod de implementare specific, în funcţie de obiectul proiectului, şi anume privitor la derularea activităţilor, managementul financiar-contabil, derularea eventualelor proceduri de achiziţii sau gestionarea riscurilor. Toate acestea trebuie să fie supuse analizei de către autorităţile de management şi organismele intermediare şi să fie emise pe cale de consecinţă instrucţiuni noi care să reducă pe cât posibil riscul răspândirii virusului COVID-19.

De asemenea, se prevede că Guvernul are obligaţia ca în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a decretului să stabilească cadrul general şi modalităţile de reorganizare, restructurare şi reprogramare a activităţilor care fac obiectul finanţării din fonduri europene. Rămâne de văzut astfel ce anume va decide Guvernul, deşi presupunem că vor intra în această categorie doar acele activităţi/proiecte care au întâmpinat dificultăţi din cauza stării de urgenţă.

În aceeaşi linie, prin art. 23 din Decret, s-a stabilit dreptul beneficiarilor de a solicita autorităţilor de management şi organismelor intermediare aprobarea reorganizării, restructurării sau reprogramării activităţilor care fac obiectul finanţării din fonduri europene. Toate acestea trebuie să aibă însă în vedere indicatorii de rezultat ai proiectelor sau obiectivele specifice ale acestora şi nu în ultimul rând, aceste măsuri să nu aibă drept efect prelungirea contractelor de finanţare ulteriori datei de 31 decembrie 2023. Raţiunea acestei prevede rezidă cu siguranţă din dificultăţile pe care le întâmpină fiecare operator economic în derularea activităţii, motiv pentru care autorităţile au înţeles să acorde şi acestora anumite beneficii pentru a nu preîntâmpina alte dificultăţi în legătură cu finanţarea primită.

Ca o măsură firească, în art. 24 s-a arătat că Pe durata stării de urgenţă, autorităţile competente în domeniul eliberării acordurilor/ avizelor/ certificatelor pentru proiectele cu finanţare din fonduri europene au obligaţia de a organiza dezbaterile publice prevăzute de lege pentru a obţine acordurile/avizele/certificatele în mediul on-line, cu participarea corespunzătoare a tuturor părţilor interesate. Procesele-verbale ale consultărilor publice se încheie şi se semnează de către părţi în format electronic şi constituie înscrisuri oficiale conform legii.

În continuare, în alin. 2 se prevede că Pe durata stării de urgenţă, autorităţile competente în domeniul eliberării acordurilor/avizelor/certificatelor pentru proiectele cu finanţare din fonduri europene, au obligaţia de a organiza depunerea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor/avizelor/certificatelor în format electronic. Aceeaşi obligaţie revine autorităţilor competente şi pentru solicitarea de clarificări sau eliberarea acordurilor/avizelor/certificatelor.

Acordurile/avizele/certificatele eliberate în format electronic prin utilizarea semnăturii electronice sunt considerate înscrisuri autentice în condiţiile prevăzute de lege.

Aceste măsuri sunt oarecum în concordanţă cu scopul instituirii stării de urgenţă, fiind astfel măsura ideală de a limita răspândirea virusului COVID-19 şi totodată de a se asigura desfăşurarea în continuare a activităţii derulate în legătură cu fondurile europene.

Cu toate că aceste prevederi sunt menite la nivel teoretic de a asigura desfăşurarea în condiţii cât mai optime a proiectelor finanţate de fonduri europene, rămâne să vedem ce măsuri concrete se iau pentru a se atinge acest deziderat şi cum pot fi puse acestea în practică.

Domeniul sănătăţii

Decretul de prelungire a stării de urgenţă pentru o perioadă de 30 de zile conţine o serie de noi reglementări sau modificări ale măsurilor luate anterior în domeniul sănătăţii.

Aşa fiind, s-a arătat în art. 25 din Decret, că pentru o perioadă determinată de 6 luni, în structurile Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătăţii şi unităţile subordonate, în unităţile sanitare şi în serviciile de asistenţă socială pot fi angajate în plus şi funcţionari publici în vederea suplimentării personalului implicat direct în activităţi destinate prevenirii şi combaterii pandemiei COVD-19.

Raţiunea acestei prevederi rezidă din evoluţia lucrurilor la nivel naţional, mai ales pentru că au existat cazuri în care manageri de spital au fost demişi sau aceştia şi-au depus demisia. Ca atare, s-a apreciat că această categorie poate fi asimilată personalului necesar în această perioadă.

Art. 26 din Decret vine să prelungească aplicabilitatea actelor normative cu valabilitate până la data de 14 aprilie 2020, care privesc acordarea serviciilor medicale, inclusiv îngrijirilor la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Mai mult, în privinţa programelor naţionale de sănătate – preventive şi curative s-a arătat că acestea îşi prelungesc aplicabilitatea pe durata stării de urgenţă.

O reglementare nouă şi extrem de importantă o regăsim în art. 27, unde se arată că toate serviciile de dializă efectiv realizate, care se încadrează în numărul de bolnavi prevăzut la nivel naţional, vor fi decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Anterior acestei perioade, aceste servicii erau decontate pe baza contractelor încheiate de casele de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti şi Casa de Asigurări de Sănătate a Apărări, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, cu furnizorii de servicii de dializă. Practic, aceste decontări se efectuau de către casa de asigurări de sănătate în funcţie de fondul pe care acestea le administrau.

În prezent, pe perioada stării de urgenţă, având în vedere cheltuielile generate de serviciile medicale derulate pentru combaterea pandemiei COVID-19, probabil autorităţile naţionale au dorit să se evite un blocaj generat de lipsa fondurilor şi astfel pacienţii care au nevoie de dializă să nu întâmpine dificultăţi în primirea tratamentului adecvat şi necesar.

O altă reglementare esenţială este cea cuprinsă în art. 28 din Decret, unde se arată că pe durata stării de urgenţă, serviciile de ambulanţă private efectuează şi alte servicii în afara celor contractate cu casele de asigurări de sănătate, care se suportă din bugetul FNUASS. Casele de asigurări de sănătate decontează întreaga activitate a serviciilor de ambulanţă private, la nivelul indicatorilor realizaţi. O atare reglementare tinde să asigure asistenţa medicală calificate la nivelul ţării.

De asemenea, autorităţile naţionale au stabilit în art. 30 faptul că, pe perioada stării de urgenţă, consultaţiile medicale acordate în asistenţa medicală primară şi ambulatoriu de specialitate clinic, inclusiv pentru unele servicii conexe necesare actului medical, pot fi acordate şi la distanţă utilizând orice mijloace de comunicare. Desigur şi această problemă trebuia să fie rezolvată de către autorităţile naţionale, astfel că prevederea este una oarecum previzibilă. O atare soluţie pare una atât umană, cât şi necesară pentru a se limita expunerea cetăţenilor la riscul de a contacta COVID-19.

În decretul emis astăzi, potrivit art. 32 se menţine măsura care prevede că pe durata stării de urgenţă, pentru neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu, să se poată lua măsuri de urgenţă, până la demitere, împotriva celor care ocupă funcţii de conducere în unităţi sanitare, direcţii de sănătate publică, case de asigurări de sănătate, servicii de ambulanţă, precum şi autorităţi şi instituţii publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniul asistenţei şi protecţiei sociale, indiferent de statutul lor. Cea mai importantă modificare este extinderea măsurii sub aspectul demiterii acestora din funcţiile pe care le deţin, fapt care denotă necesitatea exercitării profesiei în acord cu starea de urgenţă creată de COVID-19. Astfel, etapele de lungă durată şi formaliste care trebuie respectate în mod normal, pe perioada stării de urgenţă sunt înlăturate pentru realizarea scopului comun, respectiv salvarea vieţilor cetăţenilor.

Potrivit art. 35 din Decret, materialele şi prestările de servicii cu caracter medical care sunt acordate pe durata stării de urgenţă, sumele angajate şi decontate de FNUASS nu vor fi limitate la cele aprobate pentru trimestrul II al anului 2020. Prin instituirea acestei măsuri, practic plafonul iniţial stabilit poate să fie depăşit fără a fi nevoie de o rectificare bugetară.

Potrivit art. 36 din Decret, pe durata stării de urgenţă pot fi introduse noi reglementări specifice acestei perioade privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, respectiv pentru certificatele de concediu medical de care beneficiază persoanele asigurate în această perioadă, toate acestea pentru a evita deplasarea persoanelor şi contactul direct între acestea. Cu titlu de exemplu în acest sens, până la instituirea stării de urgenţă persoanele care doreau să beneficieze de concedii/indemnizaţii trebuiau să se deplaseze personal la insituţiile competente, iar din acest moment activitatea se poate realiza în mediul online.

În al doilea rând, acest articol extinde sfera persoanelor care au prioritate la decontarea concediilor medicale. Astfel, nu doar persoanele aflate în carantină pentru COVID-19 beneficiază de această prevedere, ci şi pacienţii diagnosticaţi cu infecţia COVID-19, decontarea concediilor se face prin asigurarea de sume suplimentare în bugetul FNUASS. Aşa cum am arătat şi în articolul anterior, o măsură de acest gen este una umană cât şi necesară, având în vedere impactul major şi rapid pe care îl are pandemia actuală asupra persoanelor „privilegiate” în sensul articolului menţionat.

Prin reglementarea art. 37 din Decret, rămâne aplicabilă măsura conform căreia modificările de structură din cadrul unităţiilor sanitare se vor aviza de către direcţiile de sănătate publică locală în funcţie de necesitate. Totuşi, cu titlu de noutate, pe perioada stării de urgenţă modificările de structură organizatorică în cadrul unităţilor sanitare din reţeaua sanitară proprie a instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se vor stabili de către direcţiile de specialitate a acestora şi aprobarea se face conform reglementărilor interne.

Pe durata stării de urgenţă, managementul unităţilor sanitare publice civile poate fi asigurat de personal militar, potrivit decretului de prelungire a stării de urgenţă la art. 38.

În al doilea rând, decretul menţionează explicit şi posibilitatea ca, pe durata stării de urgenţă, managementul unităţilor sanitare publice civile să poată fi asigurat de către personalul detaşat din cadrul instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.

Art. 39 din Decretul privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României cuprinde o reglementare care nu a existat în Decretul anterior din 16 martie 2020. Potrivit acestei reglementări, „În raport de evoluția contextului epidemiologic și a situației operativ sanitare a fiecărui penitenciar – spital din rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor, pe durata stării de urgență, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor se va putea dispune subordonarea din punct vedere operațional, a unor penitenciare – spital sau, după caz, structuri ale acestora altor penitenciare – spital în ceea ce privește realizarea activităților de monitorizare, tratament și îngrijire a pacienților, precum și transferuri de resurse materiale între penitenciarele – spital.”

Similar unităţilor spitaliceşti subordonate Ministerului Sănătăţii, odată cu apariţia virusului SARS-CoV-2 şi nu numai inclusiv în rândul persoanelor private de libertate în cadrul penitenciarelor, structurile specializate în tratarea acestor persoane (penitenciarele-spital) s-au lovit la rândul lor de diverse probleme din perspectiva posibilităţii de tratare efectivă a pacienţilor. Reglementarea din cuprinsul Decretului vine în sprijinul acestor unităţi, în vederea remedierii actualelor, precum şi posibilelor viitoare probleme apărute datorită contextului epidemiologic actual.

În esenţă, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se va putea dispune subordonarea doar din punct de vedere operaţional a unor penitenciare-spital sau structuri ale acestor instituţii altor penitenciare-spital în vederea posibilităţilor de monitorizare, tratament şi îngrijire a pacienţilor, precum şi unele transferuri de resurse materiale între aceste unităţi.

Pe cale de consecinţă, în perioada ce va urma este posibil transferul unor deţinuţi care suferă de diverse boli sau patologii pentru tratare în alte unităţi spitaliceşti din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor decât cele care în mod normal s-ar fi ocupat de tratamentul lor.

O altă prevedere importantă de utilitate practică în domeniul sănătăţii se regăseşte în cuprinsul articolului 40 alin. (1) din cadrul Decretului. Potrivit acestui text, „pe durata stării de urgență, prin ordin al ministrului sănătății se stabilesc programele naționale de sănătate, acțiunile prioritare și serviciile medicale destinate prevenirii și combaterii COVID-19, precum și activitățile prevăzute în programele naționale care se suspendă sau, după caz, se limitează doar la cele vitale pentru asigurarea stării de sănătate a populației afectate de alte patologii decât COVID-19.”

Ţinând cont de contextul epidemiologic actual, s-a instituit prerogativa deplină a ministrului sănătăţii de a elabora programele naţionale de sănătate. Principala consecinţă a acestei noi prevederi o constituie posibilitatea de stabilire a acţiunilor şi serviciilor medicale destinate prevenirii şi combaterii COVID-19. Separat de această problemă, cu privire la celelalte afecţiuni de ordin medical, s-a delegat ministrului sănătăţii prerogativa de a decide care anume servicii medicale se vor suspenda şi care anume se vor limita doar la activităţi vitale pentru asigurarea stării de sănătate a populaţiei.

Cu consecinţă directă a celor precizate mai sus, art. 40 alin. (2) prevede că „Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale, vaccinurile, serurile, reactivii și consumabilele aferente derulării activităților din cadrul programelor naționale care se suspendă sau se limitează potrivit alin.(1), neutilizate în perioada acestora de valabilitate, se consideră pierderi asociate măsurilor de prevenire și combatere a infecției COVID 19 și nu constituie prejudiciu.”

Faţă de cele menţionate, Decretul conţine în cadrul Anexei II punctul 7 o „limitare a activităţii spitalelor publice la internarea şi rezolvarea cauzelor urgente a următoarelor categorii de pacienţi:

(i) urgențe de ordin I – pacienți internați prin unități de primiri urgențe/compartimente de primiri urgențe care își pot pierde viața în 24 de ore;

(ii) urgențe de ordin II – pacienți care trebuie tratați în cadrul aceleiași internări (odată diagnosticați, nu pot fi externați);

(iii) pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2, respectiv diagnosticați cu COVID-19.”

Din punctul nostru de vedere, această decizie este una curioasă şi deosebit de periculoasă, întrucât limitează excesiv activitatea spitalelor publice la categoriile de pacienţi indicate mai sus. Întrebările logice care survin sunt: Ce se întâmplă cu restul persoanelor care suferă de alte probleme sau patologii grave şi urgente (infecţii, fracturi etc.), dar care nu se încadrează în niciuna dintre cele trei categorii? Spitalul va fi obligat să le refuze internarea şi acordarea tratamentului medical doar datorită faptului că nu îşi vor pierde viaţa în 24 ore sau că nu sunt infectaţi cu virusul SARS-CoV-2? La acest moment, nu se poate oferi un răspuns, dar, la prima vedere, interpretarea textului se referă la limitarea internărilor doar categoriilor de persoane menţionate.

Suplimentar faţă de Decretul anterior, în cadrul art. 42 s-a instituit posibilitatea unităţilor sanitare care nu sunt în subordinea Ministerului Sănătăţii (alin. 3), unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (alin. 5), respectiv a penitenciarelor-spital (alin. 6) achiziţionării directe a diverselor echipamente şi produse destinate activităţii normale a instituţiilor, precum şi pentru prevenirea şi combaterea COVID-19, după primirea autorizărilor necesare.

Potrivit art. 43 din cuprinsul Decretului, „Ministerul Apărării Naționale poate constitui formațiuni medicale ROL 2, încadrate cu personal medico-sanitar și auxiliar sanitar și poate efectua transporturi aeriene de aprovizionare cu materiale sanitare, echipamente, medicamente și alimente.”

Mai mult, potrivit art. 44, „(1) Pentru asigurarea mijloacelor necesare combaterii răspândirii infecțiilor cu COVID-19, unitățile de cercetare-dezvoltare din cadrul Ministerului Apărării Naționale au dreptul de a pune la dispoziția unităților și instituțiilor din sistemul național de cercetare-dezvoltare, precum și a operatorilor economici, cu titlu gratuit, soluțiile tehnice rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare și documentațiile tehnice aflate în administrarea sa. (2) Bunurile prevăzute la alin. (1) se transmit în vederea dezvoltării tehnologice, fabricării și comercializării de produse necesare combaterii infecțiilor cu COVID-19.”

Pe lângă activitatea de pază şi protecţie a unor obiective/zone de interes, noul Decreta acordă posibilitatea Ministerului Apărării Naţionale de implicare atât în domeniul medical prin constituirea de formaţiuni medicale ROL 2, cât şi punerea la dispoziţia unităţilor şi instituţiilor din sistemul naţional de cercetare şi dezvoltare, precum şi a operatorilor economici, cu titlu gratuit, a soluţiilor tehnice rezultate ca urmare a activităţii sale şi a unităţilor din subordinea sa.

Domeniul muncii și protecției sociale

În materie de domeniul muncii și protecției sociale, se instituie o serie de măsuri suplimentare în raport de conținutul decretului prezidențial din data de 16 martie 2020.

În primul rând, este eliminat vechiul art. 31 privind stabilirea, prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale, a măsurilor de protecție socială pentru angajați și familiile acestora din sectoarele economice a căror activitate este afectată sau oprită total sau parțial prin decizii ale autorităților publice, pe perioada stării de urgență.

Sub aspectul Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, se prevede expres că aceasta nu este aplicabilă nici personalului din serviciile sociale rezidențiale, pe perioada stării de urgență. Implicit, raportat la dispozițiile art. 47 alin. (2) din decret, această categorie de personal beneficiază de dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, în situația în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege.

Vechiul art. 33 este suplimentat cu mențiunea că, pe perioada desfășurării activității prin muncă la domiciliu sau telemuncă, salariații își îndeplinesc atribuțiile specifice funcției sau ocupației pe care o dețin, conform legii.

Mai apoi, în ceea ce privește controalele efectuate de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă, în plus față de vechiul decret, se precizează că măsura suspendării nu se aplică nici acelor controale care au fost dispuse pentru punerea în aplicare a ordonanțelor militare.

Cu caracter de noutate, decretul prevede interdicția încetării ori suspendării activităților serviciilor sociale de tipul centrelor rezidențiale, fie publice ori private, astfel cum sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 867/2015. Totodată, dat fiind contextul actual, le este permis aparținătorilor, susținătorilor ori reprezentanților legali ai persoanelor beneficiare, să solicite transferul acestora la domiciliul sau la reședința solicitantului, pe propria lor răspundere.

Dispozițiile art. 53 și art. 54 instituie, deopotrivă, noi măsuri semnificative.

În ceea ce privește personalul contractual din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, se arată că delegarea poate fi dispusă pentru îndeplinirea unor lucrări sau sarcini pentru care salariatul deține pregătire profesională adecvată, independent de plierea pe atribuțiile lor de serviciu. Caracterul adecvat al pregătirii profesionale, însă, pare a fi un aspect aflat la latitudinea angajatorului. Totodată, se prevede că acordul acestor categorii de persoane nu este necesar nici pentru prelungirea delegării, nici pentru modificarea felului muncii prin detașare.

În egală măsură, cu privire la modificarea raporturilor de serviciu al funcționarilor publici din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, ea se poate realiza potrivit Codului administrativ, cu o nouă derogare: nu este necesar acordul funcționarului nici pentru delegarea care depășește 60 de zile.

Cu privire la personalul din sectorul public, se arată că angajatorul poate să dispună în mod unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii și pentru formare profesională ale personalului angajat și reluarea activității, sau efectuarea totală sau parțială a concediului de odihnă. Angajatorul poate aprecia nevoia acestor măsuri în funcție de nevoi și de specificul activității.

O ultimă modificare, și poate cea mai importantă, privește termenul de preaviz aferent demisiei personalului încadrat în unități sanitare, de asistență socială, de asistență medico-socială și în instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale. În cazul acestor persoane, termenul de preaviz nu curge, respectiv se suspendă pe perioada stării de urgență. Totodată, această categorie de personal nu poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă.

Toate celelalte măsuri au rămas neschimbate.

Domeniul actelor de stare civilă

Prin decretul prezidențial se instituie o serie de prevederi specifice și în materia actelor de stare civilă, prevederi care nu existau în decretul din 16.03.2020.

Pe scurt, în mare parte importanța acestor măsuri constă în recunoașterea expresă a valabilității documentelor de stare civilă în format electronic, în colaborarea dintre serviciul de evidență a persoanelor și instituțiile/autoritățile publice cu competență în domeniu.

Mai precis, art. 11 prevede faptul că instituțiile și autoritățile publice care solicită prezentarea certificatelor de stare civilă în exercitarea competențelor sunt obligate să accepte extrase pentru uz oficial de pe actele de stare civilă transmise în format electronic de către serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau de oficiul de stare civilă din cadrul primăriilor unităților administrativ-teritoriale, acolo unde nu funcționează serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor.

Tot în acest sens, art. 12 arată că pe durata stării de urgență, documentele primare care stau la baza înregistrării actelor de naștere și de deces se transmit de emitenți la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor/oficiul de stare civilă competent, prin fax sau prin intermediul mijloacelor electronice administrate de autorități ale statului român. Totuși, în termen de cel mult 90 de zile de la încetarea stării de urgență, se prevede că instituțiile, autoritățile publice și persoanele fizice sunt obligate să efectueze demersuri pentru depunerea documentelor anterior menționate, în original, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor/oficiul de stare civilă care a înregistrat actul de stare civilă.

Cea de a doua prevedere în acest domeniu (reglementată prin art. 13 din decret) stipulează faptul că pe perioada stării de urgență, termenul de declarare a decesului este de 3 zile calendaristice de la încetarea din viață a persoanei, iar în situația decesului intervenit din cauze violente, termenul de 3 zile pentru declararea decesului se calculează de la data eliberării certificatului medical constatator al decesului.

Este important de menționat faptul că până la acest moment termenul de declarare a decesului în situația unei morți naturale era de 3 zile, luându-se în calcul și ziua producerii decesului, cât și ziua în care se face declarația, în timp ce în cazul morții violente, termenul era de 48 ore de la data decesului, astfel că practic decretul aduce o modificare în acest sens.

Domeniul afaceri externe

Declararea stării de urgență în România a presupus luarea unor măsuri suplimentare și pe plan extern, atât în relația cu organizațiile internaționale, precum NATO sau ONU, cât și în relația cu misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în România sau cele ale României din străinătate – aceste măsuri au fost dispuse prin decretul de instituire a stării de urgență.

În acest domeniu, decretul privind prelungirea stării de urgență nu aduce modificări față de decretul din data de 16.03.2020, astfel că măsurile rămân aceleași.

Măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate imediată în domeniul economic.

În cursul zilei de astăzi, 14.04.2020, preşedintele a adoptat un nou decret prin care stabilesc printre altele, o serie de măsuri cu aplicabilitate imediată în domeniul economic. În linii mari, sunt menţinute cele prevăzute în decretul anterior, cu mici modificări pe care o să le prezint în cele ce urmează.

1. Dacă anterior una dintre dispoziţii prevedea posibilitatea Guvernului de a adopta măsuri economice și sociale pentru susținerea operatorilor economici și a sectoarelor economice afectate de criza COVID-19, actualul decret păstrează aceeaşi linie. Singura modificare de nuanţă este prevederea expresă a caracterul direct ori indirect al afectării: „operatorilor economici și a sectoarelor economice afectate direct sau indirect de criza COVID-19”. Din punctul nostru de vedere această precizare are un rol clarificator, tocmai din cauza criticilor la care era supus vechiul text. Prin urmare, există posibilitatea adoptării, în viitorul apropiat, a unor măsuri care sprijină nu doar entităţile care au suferit direct de pe urma stării de urgenţă ci şi cele afectate tangenţial de această situaţie.

2. În ceea ce priveşte prerogativa de a realiza achiziţii directe a materialelor şi echipamentelor necesare prevenirii şi combaterii COVID-19 acordată iniţial doar autorităţilor publice centrale şi entităţile cu capital majoritar de stat, aceasta este extinsă. Potrivit decretului, pot realiza achiziţii directe a bunurilor menţionate autorităţile contractante şi implicit a entităţilor juridice cu capital majoritar de stat.

Autorităţile contractante includ autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, structurile din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice, organismele de drept public[1], asocierile formate de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele menţionate anterior.

Mai mult, dacă iniţial aceste achiziţii directe puteau avea loc doar în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, era mai mică de 135.060 lei, sau în cazul lucrărilor dacă valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, era mai mică de 450.200 lei. Decretul permite depăşirea acestor limite, permiţând practic entităţilor amintite să realizeze achiziţii directe în orice sumă.

Singura limitare stabilită este cea a „valorii fondurilor bugetare repartizate cu această destinație”.

Prin urmare, observăm că această prerogativă a fost extinsă atât în ceea ce priveşte categoria entităţilor care pot realiza achiziţii directe, cât şi a valorii achiziţiei directe.

3. A suferit modificări şi dispoziţia privind plafonarea preţurilor la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică (energie electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanți etc.). Astfel, iniţial se stabilea că plafonarea va fi realizată în limita prețului mediu din ultimele 3 luni înaintea declarării stării de urgență. Această limită a dispărut din actualul decret.

În schimb, strict raportat la energia electrică şi gazele naturale, decretul prevede ca în cazul scăderii preţurilor pe pieţele regionale Guvernul va lua măsuri astfel încât scăderile să se reflecte parțial sau integral în prețul final de la nivelul consumatorilor. Aceasta presupune că dacă preţul de achiziţie al gazelor şi energiei electrice va scădea, în funcţie procentul stabilit de Guvern, preţul gazelor naturale şi al energiei pe care consumatorul final îl plăteşte va fi unul mai mic.

4. Un ultim aspect nou introdus este dat de re-repartizarea bunurile consumptibile sau perisabile destinate a fi distribuite sau utilizate în anumite programe sau proiecte care nu pot fi derulate pe durata stării de urgență. Aceste bunuri vor fi redistribuite fie către alte programe sau proiecte, fie în favoarea unor unităţi sanitare, de asistență socială, de îngrijire și asistență medico-socială sau beneficiarilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

5. Nu în ultimul rând, este de subliniat faptul că actualul decret nu mai prevede posibilitatea autorităţilor publice centrale de a rechiziționa unități de producție materiale și echipamente necesare combaterii acestei epidemii. Acest aspect era previzibil dat fiind faptul că Legea 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de serviciu în interes public, prevede că rechiziţia se dispune la declararea stării de urgenţă. În mod normal, bunurile rechiziţionate ar trebui să fie restituite atunci când vor înceta cauzele care au condus la apelarea rechiziţiei. Cu alte cuvinte, la finalul stării de urgenţă, deoarece declararea acesteia a condus la rechiziţionarea bunurilor în discuţie. Totuşi având în vedere caracterul vag al textului de lege (art. 28 din Legea 132/1997) „la împlinirea termenelor sau la încetarea cauzelor care au determinat rechiziţia” ar putea însemna că acolo unde nu s-a prevăzut un termen până la care vor fi rechiziţionate bunurile, această măsura va persista până la atenuarea epidemiei şi a situaţiei generate de răspândirea virusului Covid-19.

Având în vedere toate aceste aspecte, cel mai probabil, în perioada următoare va urma un nou val de acte normative care vor stabili noi chestiuni menite a aduce la îndeplinire cele prezentate.

Alte măsuri din Decretul prin care s-a prelungit starea de urgenţă.

În ceea ce priveşte capitolul IX care vizează „alte măsuri” care vor fi luate pe perioada stării de urgenţă, decretul nu aduce modificări de substanţă faţă de cel anterior însă, o parte dintre acestea au primit o reglementare mai amplă având în vedere consecinţele pandemiei în plan socio-economic. Spre exemplu, dacă ultimul decret reglementa, în domeniul educaţiei, doar suspendarea cursurilor din unităţile şi instituţiile de învăţământ, acum, măsurile care se vor lua vizează organizarea activităţii didactice prin metode alternative, domeniul primind un capitol distinct, aspect care semnifică necesitatea adaptării urgente la nevoile curente.

O măsură de noutate este cea referitoare la obligaţia Guvernului de a adopta măsurile care se impun pentru a fi asigurată securitatea alimentară a populaţiei şi continuitatea în aprovizionarea, producţia, procesarea, transportul, distribuţia şi furnizarea de produse în cadrul lanţului alimentar, pentru bunurile de strictă necesitate. Aşadar, deşi decretul nu aduce nicio lămurire cu privire la categoriile de bunuri care sunt de strictă necesitate, vom putea în continuare să ne aprovizionăm cu alimente, în aceleaşi condiţii ca până acum.

Totodată, s-a lărgit sfera instituţiilor care îşi vor desfăşura activitatea astfel încât să fie evitat, pe cât posibil, contactul direct între persoane, inclusiv prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale la regii autonome, societăţi şi companii naţionale ori societăţi la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic sau majoritar. Această prevedere vine doar să reglementeze expres situaţia preexistentă din ultima perioadă având în vedere că majoritatea acestor instituţii şi-au desfăşurat deja activitatea în aceste condiţii.

Începând cu data de 15 aprilie Ministerul Apărării Naţionale va sprijini, la cerere, autorităţile publice centrale şi locale prin 2 mijloace:

Prin delegare/detaşare a personalului propriu pentru aplicarea măsurilor stabilite prin ordonanţele militare şi ordinele autorităţilor competente, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;
Prin executarea de activităţi/acţiuni specifice pentru limitarea infectării cu coronavirusul SARS-CoV-2 a comunităţilor, în funcţie de pregătire şi resursele avute la dispoziţie;
Rămâne de văzut ce alte măsuri se vor stabili prin ordonanţe militare însă deocamdată, pentru cele deja în vigoare armata îşi va oferi concursul pentru aplicarea acestora.

Noul decret mai instituie ca rechiziţia de bunuri şi chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public, necesare prevenirii şi combaterii COVID-19 să se desfăşoare în condiţiile Legii nr. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public. Printre prevederile legii care ar putea avea relevanţă faţă de specificul stării de urgenţă instituite pentru combaterea situaţiei epidemiologice se numără cele referitoare la posibilitatea de a rechiziţiona mijloace de transport cu tracţiune animală, auto, clădiri, terenuri, articole de echipament, de protecţie, de regie, de gospodărie şi de igienă personală, alimente şi materiale pentru preparat, servit, distribuit şi transport hrană, animale, furaje precum şi tehnică, aparatură şi materiale sanitar-veterinare. Legea instituie obligaţia ţinerii unei evidenţe stricte a bunurilor rechiziţionate şi, în acelaşi timp, obligaţia de a despăgubi proprietarii sau deţinătorii de orice degradări sau devalorizări. Aceştia din urmă sunt scutiţi, pe perioada rechiziţiei, de impozite şi de plata taxelor pentru bunurile rechiziţionate, iar orice obligaţii care ar decurge din contracte legal încheiate se suspendă.

Totodată, conform aceleiaşi legi, persoanele care pot fi chemate pentru prestări de servicii în interes public trebuie să fie apte de muncă şi să aibă vârsta cuprinsă între 16-60 de ani în cazul bărbaţilor şi 16-55 de ani în cazul femeilor. În egală măsură, pot fi chemaţi să presteze servicii în specialităţile lor unii specialişti ca medici, ingineri, subingineri, tehnicieni, economişti, asistenţi medicali etc.

În orice caz, decretul prevede că serviciul în interes public este remunerat iar plata prestărilor în timpul stării de urgenţă se va efectua la nivelul stabilit prin sistemul de salarizare a personalului contractual din sectorul bugetar. În cazul în care activitatea prestată nu poate fi asociată unei funcţii existente în sistemul de salarizare a personalului contractual din sectorul bugetar, plata se face la nivelul unei funcţii similare, stabilită de beneficiar, cu avizul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Aceleaşi prevederi se vor aplica şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în scopul sprijinirii unităţilor din subordinea acesteia, pentru prevenirea îmbolnăvirii şi tratarea persoanelor private de libertate afectate, precum şi pentru satisfacerea cererilor de produse şi servicii destinate nevoilor sistemului penitenciar, inclusiv prin scoaterea, în condiţiile legii, a unor materiale din rezervele de stat sau de mobilizare.

Printre cele mai importante măsuri instituite în acest capitol se numără posibilitatea ca pe durata stării de urgenţă, unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, precum şi instituţiile şi autorităţile publice să primească sub forma darului manual, indiferent de valoarea evaluată, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, vaccinuri, seruri, reactivi şi consumabile aferente, cu avizul de acceptare al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale. În egală măsură, aceleaşi instituţii pot primi, sub forma darului manual, indiferent de valoarea evaluată, echipamente de protecţie şi dezinfectanţi.

Dincolo de faptul că prin această nouă măsură se încurajează populaţia în a dona diferite materiale sanitare ori medicamente întrucât se elimină orice formalităţi specifice donaţiilor şi în special celor din domeniul sănătăţii, apreciem că statul recunoaşte implicit nevoia stringentă de astfel de materiale generată de dificultăţile constatate până în acest moment.

Măsuri prevăzute în cadrul Anexei 2 a Decretului

La data de 14 aprilie 2020 Președintele României a semnat decretul prin care a prelungit starea de urgență la nivelul țării pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 15 aprilie 2020.

În acest context, în cuprinsul decretul, prin Anexa nr. 2 s-au adus o serie de măsuri de primă urgență cu aplicabilitate graduală pe care le vom prezenta succint în următoarele rânduri.

Astfel, în ceea ce privește izolarea și carantina persoanelor provenite din zonele de risc, precum și a persoanelor care au contact cu acestea arătăm faptul că autoritățile competente vor putea lua aceste măsuri în vederea limitării răspândirii virusului SARS-CoV-2. Totodată, în funcție de nevoie, se vor lua măsuri de carantină cu privire la clădiri, localități sau zone geografice.

Mai mult, în cadrul prevederilor se menționează expres închiderea în mod gradual a punctelor de trecere a frontierei de stat.

În același timp, se prevede posibilitatea limitării sau interzicerii circulației vehiculelor sau persoanelor între anumite intervale orare, în anumite zone ori spre anumite zone, precum și ieșirea din zonele respective.

De asemenea, se va putea interzice în mod gradual circulația feroviară, maritimă, fluvial, aeriană și a metroului pe diferite rute.

În continuarea, în cuprinsul anexei se precizează că restaurantele, hotelurile, cafenelele, cazinourile, sediile asociațiilor, precum și alte locuri publice vor putea fi închise temporar.

Nu în ultimul rând, se menționează expres asigurarea pazei și protecției instituționale a operatorilor economici care dețin capacități de importanță strategică la nivel național, precum și a stațiilor de alimentare cu apă, energie și gaze.

În ceea ce privește măsurile arătate anterior subliniem faptul că acestea se dispun prin ordonanță militară, care se publică în Monitorul Oficial al României, partea I, de către Ministrul Afacerilor Interne sau de înlocuitorul legal al acestuia, cu acordul prim-ministrului, după cum prevede alin. (3) al art. 3 din Decret.

Mergând mai departe, în conținutul anexei numărul 2 din Decret se prevede și posibilitatea de a limita activitatea spitalelor publice la internarea și rezolvarea cazurilor urgente, după cum urmează:

Urgențe de ordinul I- acestea presupun pacienți internați prin unități de primiri urgențe ori compartimente de primiri urgențe care își pot pierde viața în 24 de ore;
Urgențe de ordinul II- acestea presupun pacienți asupra cărora apare necesitatea de a fi tratați în cadrul aceleiași internări, neputând fi externați ulterior momentului la care au fost diagnosticați.
a treia categorie este reprezentată de pacienți infectați cu virusul SARS-CoV-2, respectiv cei diagnosticați cu COVID-19.

Cu privire la măsura antemenționată, arătăm că aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va fi dispusă de către Ministerul Afacerilor Interne, prin ordin al secretarului de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență ori de către înlocuitorul său legal în conformitate cu alin. (4) al art. 3 din Decret.

În final, subliniem că toate aceste măsuri se dispun cu acordul primului-ministru în urma evaluării realizate de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență pe baza unor criterii precis indicate în cuprinsul Decretului, cum ar fi: intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19, frecvența apariției unor focare într-o zonă geografică, numărul de pacienți critici raportat la capacitatea sistemului sanitar, capacitatea și continuitatea asigurării serviciilor sociale și de utilități publice pentru populație, capacitatea autorităților publice de a menține și asigura măsuri de ordine și siguranță publică, măsurile instituite de alte state cu impact asupra populației sau situației economice a României, capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină, apariția altor situații de urgență.

[1] Legea 98/2016 privind achiziţiile publice stabileşte că organismele de drept public reprezintă orice entităţi care sunt înfiinţate pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau industrial, au personalitate juridică şi sunt finanţate, în majoritate, de către autorităţile publice centrale sau locale sau de către alte organisme de drept public ori se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ori controlul unei autorităţilor publice centrale ori locale sau ale unui alt organism de drept public ori mai mult de jumătate din membrii consiliului de administraţie/ organului de conducere sau de supraveghere sunt numiţi de către o autoritate publică locală sau centrală ori de către un alt organism de drept public.

Se consideră că nevoile de interes general, au caracter industrial sau comercial, dacă entitatea înfiinţată, în condiţiile legii, de către o autoritate funcţionează în condiţii normale de piaţă, urmăreşte obţinerea unui profit şi suportă pierderile care rezultă din exercitarea activităţii sale.