Modificarea legislaţiei privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

Modificarea legislaţiei privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc s-a realizat prin Legea nr. 326/2022, prin care s-au adus unele schimbări activităţii reglementate de OUG nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Printre modificările esenţiale apar multiple noi obligaţii pentru operatorii economici ce au ca obiect de activitate organizarea jocurilor de noroc, care privesc în special protejarea consumatorilor acestor tipuri de servicii.

Obligaţiile nou impuse arată faptul că operatorii de jocuri de noroc vor fi nevoiţi să identifice persoanele care intră în incinta locaţiilor unde îşi desfăşoară activitatea de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc. Mai apoi, va fi necesar ca aceştia să ţină evidenţa datelor de identificare a respectivelor persoane, în format electronic, precum şi să constituie o bază de date, tot în format electronic, cu persoanele autoexcluse şi indezirabile.

În accepţiunea legiuitorului sunt considerate persoane autoexcluse, conform expunerii de motive a proiectului de lege, acei jucători care, în baza unei cereri, îşi solicită autoexcluderea, astfel încât să nu mai poată practica jocurile de noroc în respectivele unităţi, pe considerente de recunoaştere a acestui viciu.

Nu regăsim concret în această expunere de motive şi o definiţie pentru persoane indezirabile, însă acestea sunt definite în dicţionarul limbii române ca fiind acele persoane nedorite într-un anumit loc.

Totodată, nu este menţionată nicio modalitate de catalogare a persoanelor în categoria persoanelor indezirabile, însă din motivarea proiectului de lege se poate deduce că vor fi încadraţi în această categorie acei consumatori pentru care activitatea de a juca este însoţită de sentimente de vinovăţie şi izolare atunci când jucătorul încearcă să reducă sau să înceteze această activitate, precum şi de dificultăţi în relaţionarea socială, ca o consecinţă a izolării cauzate de jocul excesiv.

Revenind, obligaţia de a păstra respectivele date trebuie să se realizeze pentru minim 5 ani calculată de la înregistrarea în registrul electronic.

Aşadar, operatorii economici vor fi nevoiţi să ţină o evidenţă a tuturor persoanelor care le trec pragul, inclusiv a celor care se declară dependenţi de jocuri de noroc şi care astfel devin indezirabili drept clienţi ai acestor activităţi.

În acest sens, odată cu apariţia acestor obligaţii, în sarcina operatorilor de jocuri de noroc apare şi obligaţia ca datele colectate să fie protejate în raport cu toate principiile stabilite de Regulamentul nr. 679/2016 privind protecţia datelor cu caracter personal. Mai mult, dat fiind că datele colectate prezintă un caracter sensibil, putând fi catalogate şi ca date biometrice, operatorul va fi nevoit să aibă în vedere o implementare corectă şi legală a măsurilor tehnice pentru protejarea dezvăluirii sau divulgărilor datelor cu caracter personal.

În lipsa unei implementări adecvate, operatorul de jocuri de noroc va putea fi sancţionat în mod drastic, atât din perspectiva legislaţiei jocurilor de noroc, cât şi din perspectiva nerespectărilor măsurilor necesare pentru protecţia datelor cu caracter personal.

Note de subsol