Transportul materialelor lemnoase în volum de peste 10 metri cubi fără documentele specifice de transport este incriminat conform art. 68 alin. (21) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic:
Transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m3, neînsoțite de documentele specifice de transport prevăzute la alin. (1), constituie infracțiune și se sancționează cu amendă sau cu închisoare de la 6 luni la un an și cu confiscarea materialelor lemnoase care fac obiectul transportului.
La o primă analiză, textul de incriminare nu pare să ridice probleme semnificative. Cu toate acestea, în anumite situaţii, apare întrebarea înţelesului sintagmei de orice mijloace de transport.
Geneza problemei.
Concret, în ipoteza în care discutăm despre un ansamblu de vehicule, iar fiecare dintre vehiculele componente poate să transporte un anumit volum de materiale lemnoase şi, pe cale de consecinţă, sunt întocmite documente de transport cu privire la fiecare dintre vehicule, se pune problema modului în care organele de control vor analiza incidenţa textului de incriminare indicat mai sus. Într-un atare caz, sunt două variante posibile: determinarea volumului care excede celor 10 m3 se va face fie prin raportare la întreg materialul lemnos transportat de către vehiculele din ansamblu, fie se va face prin raportare la fiecare mijloc de transport şi aviz în parte.
Problema rezidă, în principiu, din inconsistenţa terminologică a legiuitorului. Astfel, art. 68 alin. (21) din Codul silvic utilizează sintagma de mijloc de transport fără a oferi o definiţie clară a acesteia în condiţiile în care legislaţia rutieră şi legislaţia specifică transportului rutier nu utilizează aceeaşi noţiune.
Legislaţia rutieră şi legislaţia transportului rutier.
În O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice se folosesc noţiunile de vehicul şi ansamblu de vehicule. Conform art. 6 pct. 35, prin vehicul se înţelege sistemul mecanic care se deplasează pe drum, cu sau fără mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane şi/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări. În ceea ce priveşte noţiunea de ansamblu de vehicule, pct. 4 al aceluiaşi text prevede că aceasta desemnează vehiculul cu motor cuplat cu unul sau două vehicule care circulă pe drum ca o unitate.
În aceleaşi sens, O.G. nr. 27/2011 privind transporturile rutiere prevede că noţiunea de vehicul rutier desemnează sistemul mecanic destinat circulaţiei pe drumurile publice, cu sau fără mijloace de autopropulsare, şi care se utilizează în mod normal pentru transportul de persoane şi/sau de mărfuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări. În sensul prezentei ordonanţe, autovehiculele, remorcile, semiremorcile şi tractoarele sunt considerate vehicule rutiere, fiind definite astfel: a) autovehicul (…); b) remorcă (…); c) semiremorcă (…); d) tractor-vehicul rutier (…).
Din perspectiva acestor dispoziţii, un ansamblu de vehicule presupune două mijloace de transport distincte. Aşadar, determinarea volumului care excede avizului de transport al materialului lemnos ar trebui să se facă prin raportare la fiecare dintre mijloacele de transport care formează ansamblul.
Norme secundare în materia provenienţei, circulaţiei şi comercializării materialelor lemnoase.
Această soluţie se confirmă şi prin raportare la mai multe prevederi din Normele metodologice referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, adoptate prin H.G. nr. 497/2020.
Primul indiciu ar putea fi dedus din Secţiunea I lit. l) din Anexa nr. 1 la Norme unde se oferă o definiţie a mijlocului de transport, arătându-se că prin această noţiune se înţelege orice vehicul în care se încarcă şi cu care se transportă materiale lemnoase, autovehicul rutier, inclusiv parte a autovehiculului rutier distinct înmatriculată/înregistrată, vagon de cale ferată, şlepul, barja, nava, containerul pentru transportul terestru sau naval şi atelajele.
Prin aceea că partea unui autovehicul rutier distinct înmatriculată/înregistrată este asimilată unui mijloc de transport, putem susţine că definiţia pare să urmeze raţionamentul regăsit în legislaţia rutieră. Cu toate acestea, nu se poate susţine că elimină pe deplin caracterul ambiguu al normei de incriminare. Pe lângă faptul că ar putea fi problematic să considerăm că un element de tipicitate al unei infracţiuni poate să fie conturat prin legislaţie secundară, mai ales în temeiul considerentelor Curţii Constituţionale din cuprinsul Deciziei nr. 405/2016, formularea nepermis de generală pe care o regăsim în textul de incriminare poate să suporte în continuare şi argumente contrare.
Totuşi, raţiunea concretă din spatele normei de incriminare poate să fie determinată prin interpretarea sistematică a mai multor prevederi din cuprinsul Normelor metodologice. Aceste norme nu vin să completeze textul de incriminare, ci constituie un punct de plecare în interpretarea noţiunii de orice mijloace de transport în contextul faptei prevăzute de art. 68 alin. (21) din Codul silvic.
De pildă, rezultă din art. 12 alin. (1) lit. d) că materialele lemnoase nu au provenienţă în următoarele situaţii: d) dacă la expedierea/ transportul/ primirea/ depozitarea/prelucrarea acestora nu sunt însoţite de avizele de însoţire emise pentru fiecare mijloc de transport în parte; în această situaţie materialele lemnoase care sunt încărcate pe mijlocul de transport pentru care nu a fost obţinut/generat avizul de însoţire a materialelor lemnoase sunt considerate fără provenienţă (…).
Un alt indiciu rezultă din art. 14 alin. (7) conform căruia Avizele de însoţire se emit pentru fiecare mijloc de transport în parte şi se transmit în SUMAL 2.0; materialele lemnoase care sunt transportate succesiv cu mai multe mijloace de transport trebuie să fie însoţite de câte un aviz de însoţire pentru fiecare mijloc de transport, emis în condiţiile prezentelor norme.
Totodată, conform art. 5 alin. (4), aplicaţia SUMAL 2.0. Avize prevăzută la art. 3 lit. d) este utilizată pentru: înregistrarea datelor de identificare ale mijlocului de transport. Or, cum fiecare mijloc de transport – fie că discutăm despre autovehicul, remorcă, semiremorcă sau tractor-vehicul rutier – are propriile date de identificare, există obligaţia de a înregistra separat fiecare astfel de vehicul în aplicaţia SUMAL 2.0.
Colcluzie.
Prin urmare, dacă ne raportăm atât la legislaţia rutieră şi a transportului rutier, cât şi la normele secundare care reglementează circulaţia materialelor lemnoase, se va putea reţine incidenţa infracţiunii prevăzute de art. 68 alin. (21) din Codul silvic doar atunci când unul sau, după caz, ambele mijloace de transport din ansamblul de vehicule au o încărcătură de peste 10 m3 de material lemnos care nu este înscris în avizele generate de aplicaţia SUMAL 2.0.
Practic, determinarea volumului excedentar se face prin raportare la fiecare aviz în parte, iar nu prin raportare la cantitatea totală de lemn transportată de ansamblu. Astfel, în cazul în care organele de control identifică cu 6 m3 de material lemnos mai mult decât cel cuprins în avizul emis pentru autoutilitară şi cu 5 m3 mai mult decât în avizul emis pentru remorcă, fapta nu va întruni elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de Codul silvic, ci pe acelea ale contravenţiei prevăzute de art. 19 alin. (2) lit. a) sau b) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.
Avocat Cosmin-Daniel Bulea