Decretul Preşedintelui României stabileşte faptul că pe perioadă strării de urgenţă, proporţional cu nevoile concrete, pot fi restrânse o serie de drepturi fundamentale prevăzute în Constituţie, respectiv: libera circulaţie; dreptul la viaţă intimă, familială şi privată; inviolabilitatea domiciliului; dreptul la învăţătură; libertatea întrunirilor; dreptul de proprietate privată; dreptul la grevă; libertatea economică.
Ca urmare a decretului, toate persoanele sunt obligate să respecte şi să aplice măsurile prevăzute în decret şi în actele subsecvete care vor fi emise în baza lui.
Pe perioada stării de urgenţă ministrul afacerilor interne sau înlocuitorul acestuia, cu acordul prim-ministrului şi după evaluarea realizată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, în funcţie de necesităţi, poate dispune prin ordonanţă militară:
- Izolarea şi carantina persoanelor provenite din zonele de risc, precum şi a celor care iau contact cu acestea;
- Măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localităţi sau zone geografice;
- Închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat;
- Limitarea sau interzicerea circulaţiei vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone ori între anumite ore, precum şi ieşirea din zonele respective;
- Interzicerea graduală a circulaţiei rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene pe diferite rute şi a metroului;
- Închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
- Asigurarea pazei şi protecţiei instituţionale a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a operatorilor economici care deţin capacităţi de importanţă strategică la nivel naţional;
- Identificarea şi rechiziţionarea de stocuri, capacităţi de producţie şi distribuţie, de echipamente de protecţie, dezinfectanţi şi medicamente utilizate/utilizabile în tratarea COVID-19;
Tot în urma evaluarii realizate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, şi tot în funcţie de necesităţi, Ministerul Afacerilor Interne, prin ordin al secretarului de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau înlocuitorul acestuia poate dispune limitarea activităţii spitalelor publice la internarea şi rezolvarea cazurilor urgente care decurg din:
- urgenţe de ordin I – pacienţi internaţi prin Unităţi de primiri urgenţe sau Compartimente de primiri urgenţe care îşi pot pierde viaţa în 24 de ore;
- urgenţe de ordin II – pacienţi care trebuie trataţi în cadrul aceleiaşi internări (odată diagnosticaţi nu pot fi externaţi);
- pacienţii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, respectiv diagnosticaţi cu COVID-19.
Aşadar, niciuna din aceste măsuri nu se aplică de îndată ca efect al instituirii stării de urgenţă de către Preşedintele României, ci ele ar putea fi aplicate în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, doar în urma deciziei organelor abilitate prin decret.
Criteriile pe baza cărora Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă îşi va realiza evaluarea sunt:
- intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19;
- frecvenţa apariţiei unor focare într-o zonă geografică;
- numărul de pacienţi critici raportat la capacitatea sistemului sanitar;
- capacitatea şi continuitatea asigurării serviciilor sociale şi de utilităţi publice pentru populaţie;
- capacitatea autorităţilor publice de a menţine şi asigura măsuri de ordine şi siguranţă publică;
- măsurile instituite de alte state cu impact asupra populaţiei sau situaţiei economice a României;
- capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină;
- apariţia altor situaţii de urgenţă;
Decretul abilitează Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, să asigure coordonarea integrată a măsurilor de răspuns cu caracter medical şi de protecţie civilă la situaţia de urgenţă generată de COVID-19.