Prin decretul Preşedintelui României din data de 16 martie 2020 prin care s-a dispus instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României pe o durată de 30 zile au fost instituite o serie de măsuri cu caracter excepţional în domeniul justiţiei.
1. Dispoziţii generale şi privind litigii civile
Potrivit decretului, prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență.
În raport de modalitatea de reglementare, întreruperea termenului de prescripție vizează atât prescripția dreptului material la acțiune, cât și prescripția executării silite în materie civilă.
În ceea ce privește precizarea că suspendarea termenelor de prescripție se aplică și în materia executării silite, aceasta derivă din faptul că în cuprinsul decretului singurele mențiuni referitoare la executarea silită sunt cele cuprinse în art. 42 alin 5 și care se aplică doar în cazul executărilor în curs.
De asemenea, suspendarea prescripțiilor și a termenelor de decădere se aplică în toate domeniile în care dreptul civil este dreptul comun, respectiv: drept administrativ, inclusiv achiziții publice, în materie de insolvență/faliment, dreptul muncii, etc.
O discuție însă poartă asupra prescripției și a termenelor de decădere din materie fiscală. În raport de ordinea legiferării și a dispozițiilor cuprinse în Decret, este discutabil dacă suspendarea termenelor de prescripție se suspendă și în materie fiscală. Pe de o parte, legea civilă reprezintă procedură de drept comun și în materie fscală acolo unde Codul de procedura fiscală nu dispune, conform art. 3 C.pr.fiscală. Pe de altă parte însă în raport de ordinea reglementării, se pare că președintele a dorit o reglementare distinctă în materia dreptului fiscal, respectiv cea conformă art. 53 din Decret și care se referă la acordarea drepturilor prevăzute la art. 35 alin. (2) – (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, se acordă fără a se ține cont de obligativitatea încadrării în limita de 3% prevăzută la alin. (4) și (5) ale aceluiași articol și fără a ține cont de plafonul maxim de ore anual stabilit la alin. (6) al aceluiași articol. totuși urmează să vedem ce măsuri va adopta în această materie și ANAF.
Totodată, prin decret s-a stabilit că pe durata stării de urgență, activitatea de judecată continuă numai în cauzele de urgență deosebită. Lista acestor cauze se stabilește de colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială. Pentru judecarea proceselor în care se stabileşte că există urgenţă deosebită, instanțele pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi. Când este posibil, instanțele judecătorești dispun măsurile necesare pentru desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință și procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.
Printre cauzele urgente se vor regăsi probabil: cereri privind executarea silită, autorizarea intrării în încăperi, ordonanţă preşedinţială, ordonanţă de plată , suspendare provizorie, măsurile asiguratorii, asigurare dovez, luare măsură declarare indezirabil, suspendare executare act administrative, incompatibilitate, acordare termen de graţie/eşalonare plată. În materie de minori şi familie se vor judeca cel mai probabil asigurare dovezi, autorizarea executării obligaţiei de a face decădere din drepturi părinteşti, plasament de urgenţă, ordine de protecție.
Judecarea proceselor civile, altele decât cele stabilite a fi de urgenţă deosebită, se suspendă de plin drept pe durata stării de urgență instituite prin acesta. Termenele de exercitare a căilor de atac în aceste cauze se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență. După încetarea stării de urgență, judecarea proceselor suspendate se reia din oficiu iar în termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și citarea părților.
Activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență.
Față de maniera de reglementare, textul este destul de neclar în ceea ce privește activitatea de executare silită care poate continua, după declararea stării de urgență. Este clar că pot continua măsurile de executare silită deja instituite la data emiterii decretului, cum sunt popririle bancare, popririle la angajatori sau sechestrele încuviințate, în special cele care vizează inclusive transmiterea custodiei asupra bunurilor. În schimb vor fi limitate activitățile de executarea silită care implică prezența fizică a părților executării silite precum creditorul sau debitorul, sau activitățile pentru care este necesară prezența executorului judecătoresc, a organelor de poliție, etc.
2. Dispoziţii privind procesele penale
Decretul stabileşte că activitatea de urmărire penală și cea a judecătorilor de drepturi și libertăți se va desfășura numai cu privire la:
-cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecție a victimelor și martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele cu persoane vătămate minori;
-actele și măsurile de urmărire penală a căror amânare ar pune în pericol obținerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, precum și cele privind audierea anticipată;
-cauzele în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național, alte cauze urgente apreciate ca atare de către procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală.
În ce priveşte această ultimă categorie de cauze, ar putea fi încadrate aici cele care au ca obiect infracţiuni săvârşite în legătură cu încălcarea măsurilor de carantină şi izolare la domiciliu dispuse de către autorităţi, precum şi cele ce au ca obiect falsul în declaraţii privind acele formulare care se completează la solicitarea autorităţilor pentru stabilirea necesităţii aplicării unor măsuri de carantină sau izolare.
În ce priveşte procesele penale aflate în curs pe rolul instanțelor de judecată, decretul stabileşte că acestea, inclusiv cele aflate în procedură în camera preliminară, se suspendă de drept pe durata stării de urgență, cu excepția celor:
– în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național, apreciate ca atare de judecător sau instanța de judecată,
– privind infracțiunile flagrante,
– în care au fost dispuse măsuri preventive,
– referitoare la contestații împotriva măsurilor asiguratorii,
– privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cum ar fi cele vizând extrădarea sau executarea mandatului european de arestare ori alte instrumente judiciare stabilite prin legislaţia UE sau tratate internaţionale,
– ce cuprind măsuri de protecție a victimelor și a martorilor,
– privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical,
– privind infracțiuni contra securității naționale,
– privind acte de terorism sau de spălare a banilor;
În cele mai multe cazuri dintre cele enumerate, natura cauzei sau a măsurilor adoptate în cauză justifică continuarea judecării proceselor pe rolul instanţei de judecată.
Totuşi, nu poate fi identificat niciun motiv rezonabil pentru care o cauză ce are ca obiect acte de spălare a banilor este de o natură atât de deosebită faţă de alte cauze ce au ca obiect infracţiuni economice (cum ar fi de exemplu evaziunea fiscală) încât să justifice continuarea procesului şi pe durata stării de urgenţă.
Totodată, exceptarea de la suspendare a proceselor ce au ca obiect infracţiuni flagrante este lipsită de orice fundament logic. Astfel de infracţiuni ar putea justifica continuarea efectuării actelor de urmărire penală pentru a permite organelor de urmărire penală să efectueze actele necesare eliminării stării de pericol creată de o infracţiune flagrantă (cum ar fi reţinerea sau arestarea persoanei cercetate). Nu există însă niciun motiv pentru care ar fi prioritară faţă de orice alte cauze penale continuarea judecării infracţiunilor flagrante dacă ele se află pe rolul instanţei.
În fine, trebuie menţionat că această enumerare a cauzelor exceptate este una imperativă şi limitativă. Astfel, din modul de formulare a prevederii rezultă că instanţele de judecată nu vor putea deroga prin stabilirea altor cauze a căror judecată va continua, toate celelalte cauze în afara celor enumerate fiind suspendate de drept.
Se ridică însă întrebarea dacă acele cauze care se încadrează în enumerare şi nu se suspendă de drept ar putea fi amânate ca urmare a adoptării unor hotărâri de colegiu de conducere a instanţei. Din punctul nostru de vedere, s-ar putea proceda în această manieră în temeiul prevederii din decret menţionată mai sus conform căreia instanţele stabilesc cauzele care reprezintă urgenţe deosebite.
În raport de cauzele care vor continua să fie judecate, decretul stabileşte că acordul de comunicare în cauzele penale a actelor procedurale prin poștă electronică se prezumă că este dat de destinatar, iar organele judiciare vor solicita, acolo unde este cazul, de urgență, telefonic indicarea adreselor de poștă electronică pentru comunicarea respectivelor acte. Mai mult, ascultarea persoanelor private de libertate se va face prin videoconferință la locul de deținere sau în spații corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără a fi necesar acordul persoanei private de libertate.
Totodată, pe durata stării de urgenţă, termenele de comunicare a soluțiilor, de formulare și soluționare a plângerilor, altele decât cele a căror urmărire penală continuă, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată. Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele penale, cu excepția proceselor ce se vor judeca potrivit prezentului decret, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată. După încetarea stării de urgență, judecarea proceselor suspendate se reia din oficiu iar în termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și citarea părților.
În fine, decretul stipulează că pe durata stării de urgență, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit decretului, prescripția răspunderii penale se suspendă.
Trebuie precizat că această cauză de suspendare a termenului de prescripţie a răspunderii penale operează atât cu privire la prescripţia simplă cât şi cu privire la prescripţia specială, ambele fiind suspendate până la încetarea stării de urgenţă. Ca o consecinţă, această prevedere exclude posibilitatea de a fi considerate cauze urgente cele în care se apropie împlinirea termenului de prescripţie, contrar modului în care s-a stipulat până acum prin hotărârile colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti de instituire a unor măsuri speciale pentru limitarea răspândirii Covid-19. În condiţiile decretului, cauzele în care se apropie împlinirea termenului de prescripţie se vor suspenda de drept şi ele dacă nu se încadrează printre celelalte excepţii prevăzute în decret.
3. Activitatea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului
Pe durata stării de urgenţă, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi unităţile din teritoriu îşi vor continua activitatea de înregistrare a menţiunilor privind persoanele juridice şi fizice înregistrate în registrul comerţului strict în mediul online, prin mijloace electronice. Procedura implică transmiterea pe cale electronică a cererilor de înregistrare, cu ataşarea documentelor la aceasta dacă e cazul, având încorporate, ataşate sau logic asociate semnătura electronică extinsă.
În acelaşi sens, copii de pe înregistrările efectuate şi de pe actele furnizate de solicitanţi, precum şi informaţii despre datele înregistrate ori certificatele constatoare se eliberează, la cerere, tot pe cale electronică.
La fel, asistenţa oferită de reprezentanţii instituţiei pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării prin mijloace electronice în registrul comerţului, precum şi activitatea de publicare şi de furnizare a Buletinului procedurilor de insolvenţă se efectuează tot prin mijloace electronice.
Asta înseamnă că sub imperiul stării de urgenţă, activităţile pripriu-zise ale instituţiei sunt restrânse şi nu se pot efectua cele care implică depunerea de acte în original precum declaraţii pe proprie răspundere, specimene de semnătură etc. Interacţiunea cu angajaţii instituţiei se va realiza exclusiv pe cale electronică, iar cea fizică de orice fel la sediul central ori la cele din ţară nu va fi permisă.
Totodată, solicitanţii vor trebui să obţină semnătura electronică extinsă în vederea conformării cu noile cerinţe procedurale.
4. Măsuri specifice în cazul executării pedepselor şi a măsurilor privative de libertate prevăzute în Legea nr. 254/2013
Pe durata stării de urgenţă, în executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, se suspendă exercitarea dreptului de a:
-primi vizite,
-de a beneficia de vizită intimă,
-de a primi bunuri prin sectorul vizită,
– recompensele constând în permisiunea de ieșire din penitenciar.
Nefiind prevăzută nicio excepţie de la dreptul de a primi vizite, este discutabilă posibilitatea ca persoana aflată în executarea pedepsei ori a măsurii privative de libertate să aibă întâlniri cu avocatul său. În lipsa unor clarificări suplimentare până la acest moment, probabil că deţinutul nu va avea această posibilitate întrucât se încadrează tot în noţiunea de vizită potrivit legii.
Totuşi, pentru menținerea legăturii cu mediul suport se majorează durata și numărul de convorbiri pentru persoanele condamnate aflate în regimul de maximă siguranță, la maximum 45 minute pe zi, iar pentru cele aflate în regim închis, semideschis, deschis, regim provizoriu sau pentru cei care nu au regimul stabilit încă, la maximum 75 minute pe zi. De asemenea, dreptul deținuților la convorbiri on-line, indiferent de situația disciplinară și periodicitatea legăturii cu familia, se suplimentează corespunzător numărului de vizite la care au dreptul conform regimului de executare.
Persoanele condamnate clasificate în regimul semideschis și deschis, care de regulă beneficiază de mobilitate în mediul penitenciar şi datorită posibilităţii de a păstra uşa de la celulă deschisă, pot solicita să execute pedeapsa în camere de deținere permanent închise și asigurate.
Pentru minorii privați de libertate care nu au un reprezentant legal, medicul curant al locului de deținere acționează ca reprezentantul legal, exclusiv pentru acordarea asistenței medicale și a măsurilor de prevenție.
Din perspectiva dreptului muncii, în completarea obligațiilor prevăzute în Legea nr. 145/2019, polițistul de penitenciare este obligat să participe la toate activitățile desfășurate în conformitate cu dispozițiile superiorilor, cu respectarea timpului legal de odihnă. Timpul lucrat suplimentar în această împrejurare va fi compensat strict cu timp liber corespunzător, fiind aşadar exclusă remuneraţia suplimentară pentru activitatea prestată. Mai mult, în raport de necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității penitenciare unde este încadrat sau al altei unități din poliția penitenciară, polițistului de penitenciare i se pot modifica, fără acordul său, locul și/sau felul muncii.
5. Măsurile de supraveghere a executării pedepselor şi a măsurilor educative neprivative de libertate prevăzute în Legea nr. 253/2013.
Pe durata stării de urgenţă, executarea pedepselor și a măsurilor educative neprivative de libertate, executarea supravegherii prin:
– prezentarea persoanei la serviciul de probațiune,
– primirea vizitelor consilierului de probațiune se suspendă.
De asemenea, se suspendă şi obligațiile de a:
– presta o muncă neremunerată în folosul comunității, inclusiv cea rezultată din înlocuirea pedepsei amenzii penale,
– urma un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională,
– frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială.
În situaţia în care termenul de supraveghere, durata supravegherii sau durata măsurii educative neprivative de libertate se împlineşte în timpul stării de urgență, în raportul final întocmit de consilierul de probaţiune se face mențiune despre imposibilitatea obiectivă de executare a obligaţiilor de mai sus. În această situaţie, nefiind un caz de nerespectare cu rea-credinţă a obligaţiilor impuse, nu va fi deschisă calea judiciară de înlocuire pedepsei ori a măsurii neprivative de libertate într-una privativă de libertate pe acest temei.