La data de 16 aprilie 2020 s-a publicat în M. Of. OUG nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale care aduce unele modificări importante în materie fiscală şi bugetară, legate de regimul impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale în ceea ce privește unele venituri acordate persoanelor care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, modificări în regimul bunurilor accizabile, modificări în ceea ce privește condițiile de eșalonare la plată a datoriilor fiscale precum și modificări punctuale legate de TVA în cazul bunurilor la vamă și a taxelor datorate de operatorii de jocuri de noroc.
Modificări care vizează regimul fiscal al unor venituri
Prima modificare importantă este cea care se referă la stabilirea naturii neimpozabile a veniturilor constând în avantaje în natură acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor. Este vorba de acele persoane fizice care ocupă funcţii considerate de către angajator/plătitor esenţiale pentru desfăşurarea activităţii şi care se află în izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pe o perioadă stabilită de angajator/plătitor în timpul stării de urgență. Aceste venituri nu se cuprind nici în baza lunară de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale.
A doua modificare se referă la regimul indemnizațiilor prevăzute pentru șomaj tehnic prevăzute la art. XI alin. (1) şi art. XV din OUG nr. 30/2020 şi a indemnizației pentru concediu pentru zile libere prevăzute la art. 3 din Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, și pentru care se prevede că nu se acordă facilităţi fiscale, începând cu luna aprilie 2020.
Modificări legate de taxele datorate de operatorii de jocuri de noroc
În anul 2020 operatorii de jocuri de noroc prevăzuţi de OUG nr. 77/2009, a căror valabilitate a licenţelor de organizare a jocurilor de noroc/autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc, a fost prelungită pe perioada stării de urgență, pot formula cereri pentru reautorizarea activităţii până cel mai târziu în 90 de zile de la data încetării stării de urgenţă decretate.
Cea mai relevantă modificare se referă la suspendarea obligaţiilor de plată pe perioada stării de urgență pentru jocurilor de noroc de tip tradiţionale și pentru care nu se aplică sancţiunile prevăzute OUG nr. 77/2009, referitoare la neplata taxelor aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc, cu condiția ca plata taxelor să se efectueaze în cel mult 30 de zile lucrătoare de la încetarea stării de urgenţă decretate. Aceiași operatori nu vor datora taxe aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă decretate.
Reamintim în acest context că în conformitate cu dispozițiile art. 1 ind. 3 din OUG nr. 77/2009, jocurile de noroc tradiţionale sunt considerate toate jocurile de noroc prevăzute sau nu în cuprinsul actului normativ, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 3 din OUG nr. 77/2009 [1] şi care se desfăşoară prin mijloace de joc instalate pe teritoriul României şi care nu se transmit sau se realizează prin intermediul oricărui sistem de comunicaţii (internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă şi orice alte sisteme de transmisie).
Din păcate însă modificările instituite nu acoperă nici pe departe toate categoriile de operatori de jocuri de noroc, iar distincția între jocurile de noroc de tip tradiționale și alte categorii este cel puțin parțial una nejustificată. Este evident că toți operatorii de jocuri de noroc se confruntă cu probleme de lichidități în această perioadă, iar o suspendare a obligațiilor de plată se impunea în raport de starea de urgență pentru toate categoriile, chiar dacă din perspectiva jocurilor de noroc la distanță sau online s-ar putea susține că activitatea a continuat după apariția stării de urgență.
În realitate, sistarea unor activități conexe precum suspendarea campionatelor de fotbal, a turneelor de tenis, a tuturor sporturilor de echipă, etc. a determinat fără îndoială cel puțin o restrângere masivă a activității operatorilor de jocuri de noroc la distanță sau online, fapt ce atrage o reducere sau chiar o întrerupere parțială și a activității acestora din urmă.
În altă ordine de idei, există modificări legate de suspendarea extragerilor lunare şi ocazionale ale Loteriei bonurilor fiscale și care se vor relua în termen de 90 de zile de la data încetării stării de urgenţă.
Modificări privind valorificarea produselor accizabile ce intră în proprietatea statului sau care fac obiectul unor proceduri de executare silită. Modificări privind denaturarea alcoolului etilic
Există o serie de modificări ale unor acte normative precum Codul Fiscal, OUG nr. 1/1999, Legea nr. 132/1997, OG nr. 14/2007 și în ceea ce privește valorificarea produselor accizabile intrate în proprietatea statului sau care fac obiectul unor proceduri de executare silită.
Referitor la modificările aduse Codului Fiscal, se constată că dacă anterior modificărilor, alcoolul, băuturile alcoolice și produsele energetice intrate în proprietatea statului se supuneau distrugerii, în prezent vor putea fi valorificate după cum urmează:
- produsele intrate în proprietatea statului care nu îndeplinesc condiţiile legale de comercializare pot fi valorificate de către organele competente către antrepozite fiscale de producţie numai în vederea procesării. În acest caz, livrarea se face, pe bază de factură, la preţuri care nu cuprind accizele;
- dacă produsele îndeplinesc condiţiile legale de comercializare atunci acestea se valorifică de organele competente către operatorii economici comercianţi, pe bază de factură, la preţuri care cuprind şi accizele;
- dacă produsele accizabile intrate în proprietatea privată a statului nu pot fi valorificate în nici una dintre cele 2 ipoteze de mai sus, acestea se distrug în condiţiile prevăzute în reglementările referitoare la modul şi condiţiile de valorificare a bunurilor intrate, în proprietatea privată a statului.
Se modifică de asemenea prevederile OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi a stării de urgenţă, în sensul că se introduce un nou articol, articolul 285, prin care se reglementează aspecte legate de bunurile care nu îndeplinesc condițiile de comercializare și care au fost confiscate, rechiziționate de către stat sau fac obiectul unor proceduri de executare silită.
Astfel, alcoolul etilic, băuturile alcoolice, precum şi produsele energetice confiscate, rechiziţionate definitiv sau care fac obiectul unei proceduri de executare silită, şi care nu îndeplinesc condiţiile legale de comercializare pot fi valorificate de către organele competente către antrepozite fiscale de producţie numai în vederea procesării. În acest caz, livrarea se face, pe bază de factură, la preţuri care nu cuprind accizele.
Organele competente vor putea încheia cu operatori economici autorizaţi contracte de prestări servicii în vederea denaturării acestuia, urmând ca produsul astfel rezultat să fie valorificat de aceleaşi organe competente. Selecţia operatorilor se va realiza utilizând metoda comparaţiei preţurilor pentru servicii similare aflate pe piaţă, dacă acestea sunt disponibile, în caz contrar urmând a stabili cel mai bun preţ rezultat din solicitarea a minimum 3 oferte de la antrepozitari autorizaţi care au dreptul de denaturare a alcoolului etilic.
Dacă produsele confiscate, rechiziţionate definitiv sau care fac obiectul unei proceduri de executare silită, îndeplinesc condiţiile legale de comercializare acestea se valorifică de organele competente către operatori economici comercianţi, pe bază de factură, la preţuri care cuprind şi accizele.
De asemenea, produsele accizabile confiscate sau rechiziţionate definitiv care nu se regăsesc într-una din situațiile de mai sus, se distrug în condiţiile prevăzute în reglementările referitoare la modul şi condiţiile de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.
Valorificarea produselor accizabile se face conform procedurii de valorificare prevăzute în reglementările referitoare la modul şi condiţiile de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.
Cât privește circulaţia produselor accizabile confiscate sau rechiziţionate definitiv sau care fac obiectul unei proceduri de executare silită acestea nu intră sub incidenţa prevederilor secţiunii a 16-a din titlul VIII «Accize şi alte taxe speciale» din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, referitoare la deplasarea şi primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv de accize .
Mai amintim despre modificările aduse OG nr. 14/2007, prin care se stabilește procedura de valorificare a bunurilor accizabile stabilindu-se că deţinătorii bunurilor de natura alcoolului etilic, băuturilor alcoolice, precum şi produselor energetice intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului au obligaţia, prin comisia de preluare şi distrugere constituită la nivelul acestora, de a stabili dacă acestea îndeplinesc condiţiile legale de comercializare, fără a stabili dacă bunurile de natura alcoolului şi băuturilor alcoolice sunt proprii utilizării sau consumului uman ca atare.
Apoi, organele de valorificare vor prelua bunurile accizabile și după caz le va deplasa fie depozitele deţinute în acest sens, fie le vor lăsa în custodie la locul de deţinere, aplicând în acest sens sigilii asupra incintelor, recipientelor sau rezervoarelor în care acestea se află, după caz.
După preluarea bunurilor organele de valorificare vor solicita efectuarea de analize specifice de laborator pentru a stabili tipul şi caracteristicile actuale ale bunurilor în funcţie de care pot fi calificate ca subtipuri ale acestora și dacă bunurile de natura alcoolului etilic şi băuturilor alcoolice sunt proprii utilizării sau consumului uman ca atare.
Organele de valorificare vor proceda la evaluarea bunurilor utilizând metoda comparaţiei preţurilor pentru produse similare aflate pe piaţă, dacă acestea sunt disponibile, în caz contrar urmând a stabili cel mai bun preţ rezultat din solicitarea a minimum 3 oferte de la comercianţi autorizaţi să comercializeze astfel de produse.
La stabilirea valorii de evaluare a bunurilor de natura alcoolului etilic, băuturilor alcoolice sau a produselor energetice intrate în proprietatea privată a statului, comisia de evaluare va calcula valoarea accizelor şi le va include în valoarea bunurilor care îndeplinesc condiţiile legale de comercializare și va determina valoarea de evaluare pentru bunurile care nu îndeplinesc condiţiile legale de comercializare și care nu include accize.
Valorificarea bunurilor de natura alcoolului etilic, băuturilor alcoolice sau a produselor energetice intrate în proprietatea privată a statului care nu îndeplinesc condiţiile legale de comercializare se face prin metoda vânzării directe către antrepozite fiscale de producţie numai în vederea procesării, denaturării sau transformării.
Valorificarea bunurilor care îndeplinesc condiţiile legale de comercializare se face prin una dintre următoarele metode:
a) vânzare directă;
b) în regim de consignaţie.
Bunurile care nu pot fi procesate, valorificate sau atribuite cu titlu gratuit sau care nu pot face, după caz, obiectul procesării, denaturării sau transformării se vor distruge în condiţiile legii.
Bunurile de natura alcoolului etilic şi a produselor energetice intrate în proprietatea privată a statului vor putea fi acordate cu titlu gratuit către instituţii şi autorităţi publice la cererea motivată a acestora, în starea în care se află aceste bunuri sau în vederea procesării de către operatori autorizaţi, cheltuielile de procesare urmând a fi suportate de către entităţile beneficiare.
Asupra cererii se va pronunța ANAF în ordinea înregistrării acestora și în limita stocurilor de bunuri de natura alcoolului etilic şi a produselor energetice aflate în gestiunea organelor de valorificare.
În continuare, o modificare cel puțin discutabilă este cea care se referă la posibilitatea de atribuire a bunurilor accizabile pe durata stării de asediu sau de urgență.
Astfel, se prevede la art. 12 ind. 10 că în situaţia în care, pe teritoriul României sau într-o anumită zonă a României, este instituită starea de asediu sau starea de urgenţă, pe toată perioada existenţei acesteia, precum şi pe o perioadă de 30 de zile de la încetare pot face obiectul atribuirii cu titlu gratuit următoarele:
a) bunuri de natura alcoolului etilic, băuturilor alcoolice şi produselor energetice intrate în proprietatea privată a statului înainte de instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, care se află în gestiunea organelor de valorificare;
b) bunuri de natura alcoolului etilic, băuturilor alcoolice şi produselor energetice confiscate sau intrate în proprietatea privată a statului înainte de instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, care se află în gestiunea deţinătorilor;
c) bunuri care se circumscriu Necesarului de bunuri în stare de asediu sau Necesarului de bunuri în stare de urgenţă prevăzute la art. 282 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, confiscate sau intrate în proprietatea privată a statului înainte de instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi care se află în gestiunea deţinătorilor sau a organelor de valorificare, după caz.
Lista bunurilor se comunică de către deţinători organelor de valorificare în termen de cel mult 48 de ore de la instituirea stării de urgenţă sau de asediu, urmând ca organele de valorificare să comunice Ministerului Apărării Naţionale, respectiv Ministerului Afacerilor Interne lista acestor bunuri, pentru a fi atribuite direct cu titlu gratuit în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.”
De asemenea, în ceea ce privește denaturarea alcoolului etilic, se prevede că începând cu data de 16 aprilie 2020, şi până la împlinirea unui termen de 15 zile calendaristice de la data încetării stării de urgenţă aceasta este permisă şi în antrepozitele fiscale autorizate pentru producţia de băuturi alcoolice.
Poate face obiectul denaturării în aceste condiții, alcoolul etilic aflat în stocul operatorilor care deţin autorizaţie de antrepozit fiscal pentru producţia de băuturi alcoolice la data de 16 aprilie 2020, sau achiziţionat şi recepţionat în incinta antrepozitului fiscal pentru producţia de băuturi alcoolice până la expirarea perioadei de 15 zile calendaristice de la încetarea stării de urgență.
Operatorii care doresc să denatureze alcoolul etilic[2] vor depune la organele vamale teritoriale competente cererea după modelul adoptat în Anexa la Ordonanță, iar în situaţia în care se intenţionează denaturarea alcoolului etilic achiziţionat şi recepţionat în incinta antrepozitului fiscal după data de 16 aprilie 2020, cererea va fi însoţită de copia documentelor comerciale/administrative de însoţire aferente.
La data depunerii cererii de către operatori, autorizaţiile de antrepozit fiscal pentru producţia de băuturi alcoolice în care se doreşte a fi realizată denaturarea se completează prin efectul legii, numai pentru perioada în care sunt permise denaturarea alcoolului etilic, îmbutelierea şi livrarea alcoolului etilic denaturat, conform alin. (1) şi alin. (8), la rubrica „produsele realizate în cadrul antrepozitului fiscal”, cu grupa de produse „S400 – alcool etilic denaturat”.
Denaturanţii utilizaţi se vor achiziționa de către operatorii care formulează cerere, iar costul acestora va fi înglobat în preţul de livrare a produsului final rezultat.
De asemenea, operatorii sunt obligaţi să îmbutelieze şi să livreze întreaga cantitate de alcool etilic denaturat până cel mai târziu în 60 de zile calendaristice de la data încetării stării de urgenţă. După această dată se interzice îmbutelierea şi livrarea alcoolului etilic denaturat în/din antrepozitele fiscale autorizate pentru producţia de băuturi alcoolice, iar alcoolul etilic denaturat aflat în incinta antrepozitelor fiscale autorizate pentru producţia de băuturi alcoolice, indiferent de starea în care se regăseşte acesta, în vrac sau îmbuteliat, se valorifică sub supravegherea organelor competente din cadrul ANAF numai către antrepozitele fiscale de producţie alcool etilic – materie primă în vederea îmbutelierii şi/sau livrării către lanţurile de distribuţie.
Cantităţile de alcool etilic achiziţionate şi recepţionate în incinta antrepozitului fiscal vor fi dovedite cu documentele comerciale/administrative de însoţire aferente conform legii.
Modificări privind plata TVA la organele vamale
Se modifică prevederile inițiale cuprinse în OUG 33/2020, în sensul că pentru persoanele juridice care importă medicamente, echipamente de protecţie şi maşini de producţie măşti de protecţie, alte dispozitive sau echipamente medicale şi materiale sanitare, care pot fi utilizate în prevenirea, limitarea, tratarea şi combaterea COVID-19, în perioada pentru care s-a instituit starea de urgenţă şi în următoarele 30 de zile calendaristice de la data încetării stării de urgenţă, plata TVA nu se face efectiv la organele vamale.
Aceiași prevedere este aplicabilă și persoanelor juridice care care importă alcool etilic complet denaturat, utilizat pentru producerea de dezinfectanţi, în perioada pentru care s-a instituit starea de urgenţă, în situația în care aceste persoane care deţin autorizaţie de utilizator final valabilă la data importului.
De fapt lista tuturor bunurilor pentru care plata TVA nu se face efectiv la organele vamale este prevăzută în anexa la OUG nr, 48/2020.
TVA aferentă importurilor despre care discutam se va evidenția de către importatori în decontul de TVA, atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă.
Modificări legate de Programul IMM Invest
Se redefinește noțiunea de comision de administrare ca fiind suma cuvenită F.N.G.C.I.M.M. pentru remunerarea activităţii de analiză, acordare, monitorizare şi administrare a garanţiilor, al cărei nivel și care se stabileşte anual prin ordin al ministrului finanţelor publice şi se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale în cadrul schemei de ajutor de stat/de minimis asociate acestui program.
De asemenea, se prevede că după încetarea schemei de ajutor de stat/de minimis, comisionul de administrare se datorează F.N.G.C.I.M.M. de către beneficiarul programului.
Modificări privind impozitul specific unor activități prevăzute de Legea nr. 170/2016
Contribuabilii din domeniile activităţilor corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 – „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”, 5520 – „Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”, 5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere”, 5590 – „Alte servicii de cazare”, 5610 – „Restaurante”, 5621 – „Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”, 5629 – „Alte servicii de alimentaţie n.c.a.”, 5630 – „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor” nu datorează impozit specific pentru perioada în care aceştia întrerup activitatea total sau parţial pe perioada stării de urgenţă decretate. Modificarea este binevenită cu atât mai mult cu cât activitatea acestor operatori a fost sistată pe perioada stării de urgență.
Mai departe, se prevede că pentru aplicarea acestei facilități, contribuabilii vor recalcula în mod corespunzător, impozitul specific stabilit potrivit Legii nr. 170/2016, aferent anului 2020, prin împărţirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice şi înmulţirea cu numărul de zile aferent perioadei din anul calendaristic în care a desfăşurat activitatea. Perioada în care contribuabilii au desfăşurat activitatea se determină prin scăderea din numărul de 365 de zile calendaristice a numărului de zile aferent perioadei în care aceştia au întrerupt activitatea total sau parţial pe perioada stării de urgenţă decretate.
Pentru a beneficia de aceste reglementări, contribuabilii trebuie să îndeplinească cumulativ 2 condiții:
a)întrerupă activitatea total sau parţial şi deţin certificatul pentru situaţii de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri;
b)să nu se afle în insolvenţă conform informaţiilor disponibile pe pagina web a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.
Modificări ale Codului de Procedură fiscală
- Deconturi cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare
Prin derogare de la prevederile art. 169 din Cod Procedură Fiscală, TVA solicitată la rambursare prin deconturile cu sumă negativă de TVA cu opţiune de rambursare depuse în cadrul termenului legal, se rambursează de organul fiscal central, cu efectuarea, ulterior, a inspecţiei fiscale.
De asemenea, aceste prevederi se aplică deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare aflate în cura de soluţionare şi pentru care nu a fost emisă Decizia de rambursare a TVA până la data de 16 aprilie 2020.
Aceste prevederi nu se aplică:
a)deconturilor pentru care, până la data intrării în vigoare a OUG nr. 48/2020, a fost începută inspecţia fiscală în vederea soluţionării acestora;
b)deconturilor depuse de contribuabilii mari care se soluţionează după efectuarea inspecţiei fiscale anticipate, în cazul în care:
(i)contribuabilul are înscrise în cazierul fiscal fapte care sunt sancţionate ca infracţiuni;
(ii)organul fiscal central, pe baza informaţiilor deţinute, constată că există riscul unei rambursări necuvenite;
(iii)pentru contribuabilul respectiv a fost declanşată procedura de lichidare voluntară sau a fost deschisă procedura de insolvenţă, cu excepţia celor pentru care s-a confirmat un plan de reorganizare, în condiţiile legii speciale;
c)deconturilor depuse de alţi contribuabili decât cei prevăzuţi la lit. b), care se soluţionează după efectuarea inspecţiei fiscale anticipate, în cazul în care:
(i)contribuabilul are înscrise în cazierul fiscal fapte care sunt sancţionate ca infracţiuni;
(ii)organul fiscal central, pe baza informaţiilor deţinute, constată că există riscul unei rambursări necuvenite;
(iii)pentru contribuabilul respectiv a fost declanşată procedura de lichidare voluntară sau a fost deschisă procedura de insolvenţă, cu excepţia celor pentru care s-a confirmat un plan de reorganizare, în condiţiile legii speciale;
(iv)contribuabilul depune primul decont cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare, după înregistrarea în scopuri de TVA;
(v)soldul sumei negative de TVA solicitat la rambursare provine din mai mult de 12 perioade de raportare lunare, respectiv 4 perioade de raportare trimestriale.
Pentru sumele rambursate în conformitate cu aceste prevederi, inspecţia fiscală ulterioară se decide în baza unei analize de risc.
- Eșalonare a datoriilor fiscale
Ordonanța prevede că nu vor fi considerate restante, și nu se calculează/nu se datorează dobânzi şi penalităţi conform C.pr.fiscală, pentru plata cu întârziere a ratelor din graficele de eşalonare neachitate cel târziu până la împlinirea termenului de 30 de zile de la încetarea stării de urgență.
Organul fiscal va reface din oficiu graficul de eşalonare, cu respectarea perioadei de eşalonare aprobate iar noul grafic de eşalonare se va comunica debitorului prin decizia organului fiscal.
Apoi, prin derogare de la regulile comune stabilite de C.pr.fiscală, condiţiile de menţinere a valabilităţii eşalonărilor la plată acordate se suspendă până la împlinirea termenului de 30 zile de la încetarea stării de urgență.
De asemenea, se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită, prin somaţie şi prin valorificarea bunurilor la licitaţie, a creanţelor bugetare, cu excepţia executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală, provenite din săvârşirea de infracţiuni. Practic OUG nr. 48/2020, completează și modifică prevederile inițiale prevăzute în OUG nr. 29/2020, în care se stabilise că se suspendă și nu încep măsurile de executare silită a creanțelor bugetare constând în poprire, excluzând valorificarea bunurilor.
De asemenea, textul nu face distincție între bunuri mobile sau imobile, deci se suspendă valorificarea oricări bunuri indiferent de natura lor.
O modificare importantă este și cea prin care se reglementează expressis verbis că termenele de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili creanţe fiscale şi de a cere executarea silită, precum şi cel al contribuabilului/plătitorului de a cere restituirea creanţelor fiscale, se suspendă sau nu încep să curgă până la împlinirea termenului de 30 de zile de la încetarea stării de urgență. O astfel de precizare vine să lămurească măsurile dispuse prin Decretul președintelui nr. 195/2020, prin care se prevedea suspendarea termenelor de prescripție fără însă a se face o distincție în ceea ce privește prescripția în materie fiscală.
În fine, ordonanța mai stabilește că pentru obligaţiile pentru care se aplică eșalonarea la plată, respectiv cele referitoare la respingerea cererii de modificarea a deciziei de eșalonare la plată precum și cele referitoare la menținerea eșalonării la plată, condiţiile de menţinere a valabilităţii eşalonărilor la plată acordate potrivit legii se suspendă până la împlinirea termenului de 30 de zile de la încetarea stării de urgență.
Prin excepție cele care privesc ratele din graficele de eşalonare refăcute din oficiu de către organul fiscal, în baza art. XII din OUG nr. 48/2020, se consideră îndeplinite dacă obligațiile pentru care se aplică eșalonarea conform art. 194 alin. (1), art. 195 alin. (10) şi art. 200 alin. (2) C.pr.fiscală se execută în termen de 30 de zile de la încetarea acestui termen, iar pentru celelalte situaţii la împlinirea termenelor prevăzute de C.pr.fiscală.
Pentru obligaţiile pentru care condiţiile de menţinere a valabilităţii eşalonărilor la plată acordate se suspendă, contribuabilii pot solicita modificarea eşalonării la plată, cu condiţia ca cererea să fie depusă în termen de max 60 de zile de la încetarea stării de urgență, urmând a fi modificată decizia de eşalonare la plată la cererea debitorului în condițiile art. 195 C.pr.fiscală aplicându-se corespunzător.
În fine, o altă modificare se referă la faptul că pentru depunerea situaţiilor financiare anuale aferente exerciţiului financiar 2019, respectiv a raportărilor contabile anuale încheiate la 31 decembrie 2019, termenele prevăzute la art. 36 alin. (1) şi (3) şi art. 37 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, se prorogă până la data de 31 iulie 2020 inclusiv.
Este vorba așadar de prorogarea termenului de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar, prevăzut pentru depunerea situațiilor financiare anuale societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, subunităţile fără personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, cu excepţia subunităţilor deschise în România de societăţi rezidente în state aparţinând Spaţiului Economic European și termenul de 120 de zile pentru celelalte persoane juridice, respectiv cel de 90 de zile de la încheierea fiecărui an calendaristic, pentru persoanele juridice aflate în lichidare.
Alte modificări
Pentru sponsorizările realizate de către microinterprinderi către instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv organele de specialitate ale administraţiei publice, se acordă deduceri fiscale în condițiile anterioare, subzistând obligaţia de a depune declaraţia informativă privind beneficiarii sponsorizărilor, aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile respective. În acest caz, deducerea sumelor reprezentând sponsorizări din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în limita prevăzută la alin. (11), se efectuează în baza contractului de sponsorizare, fără a exista obligaţia înscrierii entităţilor beneficiare respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale prevăzut la art. 25 alin. (4ind.1) C.fiscal.
[1] Prin joc de noroc se înţelege acea activitate care îndeplineşte cumulativ următoarele condiții: se atribuie câştiguri materiale, de regulă băneşti, ca urmare a oferirii publice de către organizator a unui potenţial câştig şi a acceptării ofertei de către participant, cu perceperea unei taxe de participare directe sau disimulate, câştigurile fiind atribuite în baza Regulamentului de joc aprobat de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, denumit în continuare O.N.J.N., prin selecţia aleatorie a rezultatelor evenimentelor care fac obiectul jocului, indiferent de modul de producere a acestora.
[2] dispozițiile titlului VIII din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi pentru situaţia prevăzută la alin. (1)-(5).