Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2026 îşi propune o reorientare a modelului economic al României, de la consum, spre producţie, inovaţie şi investiţii autohtone.
Ordonanţa conţine câteva măsuri foarte concrete, cu impact imediat asupra antreprenorilor şi persoanelor fizice, astfel cum le vom prezenta în continuare.
Bonificaţie de 3% pentru persoanele care plătesc la timp
Articolele 7 şi 8 introduc un mecanism de recompensare a contribuabililor care îşi onorează obligaţiile fiscale integral şi la termen. Pentru persoanele juridice — plătitoare de impozit pe profit sau de impozit pe veniturile microîntreprinderilor — bonificaţia de 3% din impozitul aferent anului fiscal 2025 se acordă din oficiu de organul fiscal central, fără a fi necesară vreo cerere. Condiţiile: toate declaraţiile depuse conform vectorului fiscal, impozitul pe 2025 achitat integral şi la termen, şi absenţa oricăror restanţe bugetare la data depunerii. O declaraţie rectificativă ulterioară cu o majorare mai mare de 3% atrage anularea retroactivă a bonificaţiei.
Pentru persoanele fizice (PFA, întreprinderi individuale, profesii liberale), aceeaşi bonificaţie de 3% se aplică la impozitul pe venit, cu condiţia ca impozitul, CAS şi CASS pe 2025 să fie stinse integral până la 15 aprilie 2026, iar Declaraţia unică să fie depusă în acelaşi termen. Cei care au depus deja declaraţia fără bonificaţie pot depune o declaraţie rectificativă.
Mecanismul de recompensare este strict condiționat de acuratețea raportării inițiale. Orice declarație rectificativă depusă ulterior, care determină o creștere a impozitului datorat cu mai mult de 3% față de suma declarată inițial, conduce la anularea retroactivă a bonificației deja acordate.
Microîntreprinderile – reconfigurare substanţială
Plafonul de 100.000 EUR se raportează acum la cifra de afaceri contabilă, nu la baza impozabilă. Interdicţia de revenire la regimul micro, instituită prin art. 53 alin. (1) lit. e¹ Cod Fiscal, se abrogă, redeschizând această opţiune.
În cazul microîntreprinderilor nou-înfiinţate se majorează termenul de angajare iniţială, de la 30 de zile la 90 de zile. În situaţia în care microîntreprinderea are un singur salariat şi contractul de muncă aferent încetează, se menţine termenul de 30 de zile pentru angajarea unei noi persoane şi se propune ca în cazul în care această condiţie nu este îndeplinită ieşirea din regimul microîntreprinderilor să se aplice începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă.
Totodată, vânzările ocazionale de utilaje (mijloace fixe) nu mai sunt incluse în plafonul de 100.000 euro, prevenind trecerea forţată la impozit pe profit în cazul modernizării echipamentelor.
Trecerea raportării plafonului de 100.000 EUR la cifra de afaceri contabilă include acum toate veniturile înregistrate conform reglementărilor contabile, nu doar cele care constituiau baza impozabilă. Totuși, legiuitorul a introdus o excepție: sumele provenite din vânzările ocazionale de mijloace fixe (utilaje sau echipamente) nu sunt luate în calcul la verificarea acestui plafon. Această excepție protejează firmele care își modernizează dotările tehnice de o trecere involuntară la regimul impozitului pe profit.
Amortizarea superaccelerată — 65% în primul an
Art. 28 alin. (8¹) instituie, exclusiv pentru 2026, o metodă de amortizare fără precedent în legislaţia românească. Activele noi din subgrupa 2.1 (echipamente tehnologice, computere, periferice) şi subgrupa 2.4 (animale şi plantaţii), puse în funcţiune între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2026, pot fi amortizate în proporţie de până la 65% în primul an de utilizare, restul de 35% repartizându-se pe durata normală rămasă. Pragul minim pentru încadrarea ca mijloc fix creşte concomitent de la 2.500 la 5.000 lei.
Cercetare-dezvoltare şi piaţa de capital
Noul art. 20¹ oferă contribuabililor alternativa unui credit fiscal de 10% din cheltuielile eligibile de cercetare-dezvoltare, care se scade din impozitul pe profit. Diferenţa neutilizată devine creanţă fiscală compensabilă sau restituibilă în următorii 4 ani. Companiile care se listează la bursă beneficiază de o deducere suplimentară de 50% din cheltuielile de admitere şi menţinere la tranzacţionare în primul an. Persoanele fizice pot deduce până la 400 EUR/an din sumele investite în acţiuni, obligaţiuni sau ETF-uri, începând cu martie 2026.
TVA la încasare — plafon majorat
Plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare creşte la 5.000.000 lei (1 martie – 31 decembrie 2026), respectiv 5.500.000 lei de la 1 ianuarie 2027. Art. 9 protejează firmele aflate la limită: cele care au depăşit vechiul prag de 4.500.000 lei în ianuarie sau februarie 2026, fără a atinge noul plafon, nu vor fi radiate din Registrul TVA la încasare.
Termene fiscale noi — 25 iunie şi plata anticipată
O modificare cu impact practic major: termenul de depunere a declaraţiei anuale de impozit pe profit se mută la 25 iunie a anului următor, conform noului text al art. 42 alin. (1). Anterior, termenul era 25 martie. Schimbarea se aplică începând cu declaraţia aferentă anului 2026.
Totodată, plata anticipată pentru trimestrul I se calculează de acum pe baza profitului contabil real al perioadei, nu prin raportare la anul fiscal anterior, conform art. 41 alin. (10¹). Modificarea influenţează direct fluxul de numerar în primul trimestru şi elimină situaţiile în care firmele plăteau anticipări disproporţionate faţă de performanţa curentă.
Rezervele din profit reinvestit — bloc de 5 ani
Art. 26 alin. (9¹) introduce o restricţie importantă: rezervele fiscale constituite conform art. 22 alin. (5) nu mai pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social, distribuire sau acoperirea pierderilor timp de 5 ani de la constituire. Încălcarea atrage impozitarea integrală a sumelor. După expirarea perioadei, distribuirea se impozitează la 50%, în timp ce utilizarea pentru majorarea capitalului sau acoperirea pierderilor rămâne scutită. Prevederea se aplică inclusiv rezervelor existente la 31 decembrie 2025.
Investiţii strategice, BID şi diaspora
Articolele 2 şi 3 construiesc un mecanism de sprijin pentru investiţiile cu impact semnificativ în economie, definite ca proiecte de minimum 1 miliard de lei realizate în România. Ministerul Finanţelor poate acorda granturi, credite fiscale, garanţii de stat, bonificaţii de dobândă sau aport la capital. Opt scheme de ajutor de stat vizează domenii de la industria prelucrătoare la apărare, cercetare-dezvoltare şi turism.
Un element inedit: una dintre scheme (art. 3 alin. 1 lit. f) vizează explicit investiţiile realizate de societăţi nou-înfiinţate cu capital majoritar constituit de români din diaspora. Este pentru prima dată când legislaţia fiscală românească creează un instrument dedicat mobilizării capitalului din diaspora.
Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID S.A.) este autorizată să opereze scheme de finanţare şi garantare în numele statului, primind 1 miliard de lei în 2026 pentru demararea operaţiunilor. Tot pentru susţinerea exporturilor, Exim Banca Românească primeşte un fond suplimentar de 1 miliard de lei, alocat pe perioada 2026–2030, destinat instrumentelor financiare pentru credite la export şi investiţii româneşti în străinătate (art. 12).
Parteneriate public-private — cadru instituţional nou
Art. 13–16 instituie un program de 25 de milioane de euro pe 5 ani pentru pregătirea proiectelor strategice în parteneriat public-privat, împreună cu un Comitet interministerial (CI3P), condus de ministrul finanţelor, care va coordona aceste proiecte la nivel naţional. Ministerul Finanţelor este autorizat să încheie acorduri-cadru cu instituţii financiare internaţionale pentru asistenţă tehnică.