Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în casaţie formulat de echipa noastră şi a dispus în mod definitiv achitarea clientului societăţii noastre, constatând că fapta nu este prevăzută de legea penală. Două instanţe îl găsiseră răspunzător pentru o explozie provocată de gaz care a afectat un bloc întreg din Cluj-Napoca. Soluţia vine la peste nouă ani de la explozie.
Explozia s-a produs la 26 ianuarie 2017, în garsoniera de la ultimul etaj al unui bloc de locuinţe din Cluj-Napoca, în care locuia clientul nostru, pe atunci student. A fost urmată de un incendiu. Cinci apartamente au fost aduse în stare de neîntrebuinţare, alte opt au fost avariate, iar structura de rezistenţă a clădirii a fost afectată. Clientul nostru a fost singura persoană rănită. A suferit arsuri grave şi a fost transportat în aceeaşi zi la Spitalul de Arşi din Bucureşti, unde a rămas internat o lună.
Ulterior, el a devenit şi persoana acuzată de producerea exploziei. În martie 2020 a fost trimis în judecată pentru distrugere din culpă. Acuzarea a susţinut că el ar fi intervenit asupra instalaţiei de gaz.
În cauză s-au efectuat mai multe expertize, cu concluzii diferite şi adesea contradictorii. Pe parcursul procesului am contestat constant ipoteza acuzării, punct cu punct, în faţa fiecărei instanţe. Am discutat, printre altele, limitele de explozie ale amestecului metan-aer, timpii de acumulare a gazului şi concentraţia de etilmercaptan din gazul odorizat. Am analizat funcţionarea detectorului de gaz şi a electrovalvei de siguranţă, apoi niplul, piuliţa olandeză şi regulatorul de presiune ale racordului flexibil. Am mai discutat rezultatele probelor de presiune pe instalaţie şi chiar deschiderea maximă a unei chei reglabile găsite printre dărâmături.
Înainte de pronunţarea primei sentinţe, termenul de prescripţie a răspunderii penale se împlinise. Procesul se putea încheia atunci, dar cu o soluţie care l-ar fi lăsat pe client cu acuzaţia nelămurită, motiv pentru care acesta a cerut continuarea procesului penal, pentru o soluţie pe fond.
Judecătoria Cluj-Napoca a constatat intervenţia prescripţiei, dar a reţinut că explozia îi este imputabilă clientului nostru şi l-a obligat la plata de despăgubiri de peste 200.000 de euro.
În apel, criticile noastre au dus la efectuarea unei noi expertize, care a infirmat teza de la care pornise acuzarea. Curtea de Apel Cluj a înlăturat o parte importantă a acuzaţiei şi a redus despăgubirile la mai puţin de jumătate. A menţinut însă concluzia că explozia îi este imputabilă.
Am atacat şi această hotărâre, prin recurs în casaţie. Am arătat Înaltei Curţi că, odată înlăturată intervenţia asupra instalaţiei de gaz, conduita rămasă în sarcina clientului nostru nu mai crea şi nici nu mai sporea vreun risc. Pericolul fusese generat exclusiv de o acumulare de gaz care nu îi era imputabilă, iar la acea concentraţie explozia s-ar fi produs oricum, de la orice sursă de aprindere. În lipsa legăturii de cauzalitate, a-l face răspunzător ar fi însemnat a-i imputa o răspundere obiectivă, incompatibilă cu dreptul penal.
Înalta Curte a admis recursul în casaţie, a casat decizia Curţii de Apel Cluj şi sentinţa Judecătoriei Cluj-Napoca şi l-a achitat pe clientul nostru în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. Motivarea hotărârii nu a fost încă redactată.
Clientul nostru a fost asistat de o echipă de avocaţi ai SCA Chiriţă şi Asociaţii formată din: Mihnea-Andrei Novac, Răzvan Racolţa şi Florin Mircea.