Anterior momentului în care Regulamentul 679/2016 a intrat în vigoare, Facebook prelucra datele utilizatorilor în special pe baza consimțământului acestora. Însă odată cu reglementările stricte impuse de către GDPR, gigantul american a decis introducerea unei convenții cu utilizatorul, iar în acest moment compania pretinde că prelucrarea se realizează în baza unui contract conform art. 6 alin. (1) lit. b) GDPR.
Cu privire la acest aspect, Curtea Regională Superioară din Viena a arătat că, deși utilizatorul Facebook nu datorează bani pentru accesul la această platformă, el acceptă că pârâta (n.n. Facebook) prelucrează toate datele personale ale utilizatorului care i-au fost oferite. Prelucrarea acestor date servește pentru a trimite publicitate personalizată către utilizator. În acest scop, pârâta nu transmite datele utilizatorilor săi către terți fără consimțământul lor expres, dar trimite publicitate în numele agenților de publicitate către anumite grupuri țintă, care rămân anonime față de agențiile de publicitate și pe care le filtrează din date. Prin vânzarea acestor reclame se generează venituri pentru pârâtă.
Drept urmare, s-a constatat că prelucrarea datelor cu caracter personal ale utilizatorilor este un pilon de susținere al contractului încheiat între părțile din litigiu (în esenţă între Facebook și utilizator). Acest lucru se datorează faptului că numai această utilizare a datelor permite publicitate personalizată, care modelează substanțial „experiența personalizată” datorată de pârâtă și în același timp oferă pârâtei veniturile necesare pentru a menține platforma și pentru a obține profit. Așadar, prelucrarea este necesară pentru executarea contractului în sensul art. 6 alin. (1) lit. b) GDPR.
Totuși, Curtea Regională Superioară din Viena a obligat Facebook să achite 500 de euro dlui Schrems, cu titlu de daune morale, întrucât s-a constatat că Facebook nu acordă utilizatorilor acces complet la toate datele relevante din diversele lor instrumente de acces.
Curtea a considerat că utilizatorii sunt îndreptățiți să cunoască ce alte părți au furnizat date către Facebook, precum şi dacă sau căror părţi le-a furnizat Facebook date. Având în vedere că gigantul tehnologic nu a oferit acces dlui Schrems la aceste detalii, a fost obligată să plătească suma simbolică de 500 de euro, care a fost solicitată pentru daune morale. Un alt aspect care merită subliniat este că decizia poate fi atacată cu apel la Curtea Supremă a Austriei, aspect care va fi demarat de dl Schrems conform declarațiilor acestuia, iar această instanță va putea să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la legalitatea modalităţii de ocolire a obținerii consimțământului conform GDPR.