Printr-o hotărâre recentă, Curtea de Apel Braşov a admis contestaţia formulată de clientul nostru, vicepreşedinte al unui consiliu judeţean, a desfiinţat hotărârea Tribunalului Braşov şi, rejudecând, a revocat măsura preventivă a controlului judiciar.
Controlul judiciar a fost instituit încă din cursul urmăririi penale de către DNA – Serviciul Teritorial Târgu Mureş şi a fost menţinut inclusiv ulterior trimiterii în judecată, cumulând o durată de aproximativ un an şi 4 luni. Măsura controlul judiciar includea, printre altele, interdicţia de a exercita funcţia de vicepreşedinte a unui consiliu judeţean şi pe cea de preşedinte al organizaţiei teritoriale a formaţiunii politice din care clientul nostru face parte.
Argumentul principal al apărării a fost acela că, la acest moment procesual, simpla subzistenţă a suspiciunii rezonabile, de comitere a presupuselor fapte, nu mai poate justifica, singură, menţinerea măsurii. Or, după trecerea unei perioade de 1 an şi 4 luni în care clientul nostru şi-a respectat toate obligaţiile, s-a prezentat constant în faţa organelor judiciare şi a revenit de fiecare dată în ţară după ridicarea interdicţiei de a părăsi teritoriul României, niciun risc concret nu mai putea fi identificat. În plus, probatoriul acuzării este, în esenţă, deja administrat din cursul urmăririi penale, neexistând nicio posibilitate reală de alterare a probelor.
Curtea a validat integral aceste argumente. Instanţa a reţinut că menţinerea unei măsuri preventive nu se poate întemeia pe gravitatea abstractă a faptelor ori pe simple considerente de oportunitate, ci presupune demonstrarea unor temeiuri actuale şi verificabile, iar conduita procesuală ireproşabilă a inculpatului infirmă în mod obiectiv existenţa vreunui risc de sustragere sau de obstrucţionare a procesului.
De o importanţă deosebită sunt considerentele instanţei de judecată referitoare la interdicţia de a exercita funcţiile elective. Preluând argumentaţia apărării, întemeiată pe jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa a statuat că, atunci când restricţia priveşte un mandat reprezentativ, analiza proporţionalităţii trebuie realizată cu o rigoare sporită, întrucât măsura nu afectează doar sfera profesională a inculpatului, ci şi dreptul colectivităţii de a fi reprezentată prin persoana pe care a ales-o.
Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului subliniază că, restricţiile care afectează exercitarea unor funcţii elective trebuie să urmărească un scop legitim şi să păstreze un just echilibru între interesul public protejat şi drepturile persoanei vizate, neputând fi menţinute automat ori exclusiv prin raportare la existenţa acuzaţiei penale.
Instanţa a menţionat în mod corect faptul că, simpla legătură dintre acuzaţie şi modul de exercitare a unor atribuţii publice sau politice nu este suficientă, după o durată de aproximativ 1 an şi 4 luni de control judiciar, pentru a justifica menţinerea unei restricţii cu impact semnificativ asupra mandatului şi activităţii publice a clientului nostru, reprezentând o anulare de facto a unui mandat încredinţat prin vot.
Soluţia este definitivă.
Clientul nostru a fost asistat de o echipă de avocaţi ai SCA Chiriţă şi Asociaţii formată din Radu Chiriţă şi Flavia Ţuică.