Contractele civile cu elemente de extraneitate (adic\u0103 cele \u00eencheiate \u00een str\u0103in\u0103tate sau \u00eentre o persoan\u0103 fizic\u0103 \u0219i\/sau juridic\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u0219i o persoan\u0103 fizic\u0103\/ \u015fi sau juridic\u0103 din str\u0103in\u0103tate), dau na\u0219tere la \u00a0raporturi juridice c\u0103rora li se aplic\u0103 dreptul interna\u021bional privat.<\/p>\n
\u00cen acest context, o relevan\u0163\u0103 deosebit\u0103 o prezint\u0103 problema legat\u0103 de determinarea \u00a0legii aplicabile acestor raporturi juridice, care se nasc \u015fi se execut\u0103, \u00eentre persoane c\u0103rora li se aplic\u0103 reglement\u0103ri juridice diferite, iar de cele mai multe ori, din neaten\u021bie, sau indiferen\u021b\u0103, p\u0103r\u021bile ajung \u00een situa\u0163ia nefericit\u0103 \u00een care nu cunosc legea aplicabil\u0103 contractului astfel \u00eencheiat, executarea acestuia devenind dificil\u0103.<\/p>\n
A\u015fa fiind, este foarte important ca persoanele care doresc s\u0103 se angajeze \u00een raporturi juridice de drept interna\u021bional privat, s\u0103 acorde o aten\u021bie sporit\u0103 problematicii legii aplicabile contractului, pentru a pre\u00eent\u00e2mpina apari\u021bia situa\u021biilor nefaste, \u00een care trebuie s\u0103 recurg\u0103 la concursul instan\u0163ei de judecat\u0103 pentru a stabili legea aplicabil\u0103 unui anumit acord.<\/p>\n
\u00cen acest context, \u00een cele ce urmeaz\u0103 vom prezenta pe scurt modul \u00een care trebuie abordat\u0103 problema legii aplicabile unui contract de drept interna\u021bional privat, respectiv mecanismele juridice \u00een baza c\u0103rora se poate determina legea aplicabil\u0103 contractului.<\/p>\n
<\/p>\n
Clauzele de electio iuris.<\/em><\/strong><\/p>\n Cea mai recomandat\u0103 modalitate \u00a0prin care se poate determina legea aplicabil\u0103 unui contract este \u00een mod evident cea conven\u021bional\u0103. Astfel, p\u0103r\u021bile, \u00een baza negocierilor purtate, ajung la un acord cu privire la norma pe care \u00een\u021beleg s\u0103 o desemneze ca fiind aplicabil\u0103 contractului. \u00cen acest context, marea majoritate a reglement\u0103rilor existente \u00een dreptul interna\u021bional privat ofer\u0103 posibilitatea cocontractan\u021bilor de a desemna legea pe care o consider\u0103 mai avantajoas\u0103 situa\u021biei lor juridice, fiind vorba de a\u015fa-numitele clauze de electio iuris<\/em> (de alegere a reglement\u0103rii aplicabile).<\/em><\/p>\n Cu titlu de exemplu, \u00een spa\u021biul european, Regulamentul Roma I<\/a> prevede \u00een mod expres existen\u0163a acestui tip de clauze, \u00een cuprinsul art.3 – denumit marginal Libertatea de alegere – <\/em>care statueaz\u0103 \u00een sensul c\u0103: <\/em><\/p>\n Contractul este guvernat de legea aleas\u0103 de c\u0103tre p\u0103r<\/em>\u021b<\/em>i. Aceast<\/em>\u0103<\/em> alegere trebuie s<\/em>\u0103<\/em> fie expres<\/em>\u0103<\/em> sau s<\/em>\u0103<\/em> rezulte, cu un grad rezonabil de certitudine, din clauzele contractuale sau din <\/em>\u00ee<\/em>mprejur<\/em>\u0103<\/em>rile cauzei. Prin alegerea lor, p<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u021b<\/em>ile pot desemna legea aplicabil<\/em>\u0103<\/em> \u00ee<\/em>ntregului contract sau numai unei p<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u021b<\/em>i din acesta.<\/em><\/p>\n \u00cen atare condi\u021bii, p\u0103r\u021bile sunt libere s\u0103 aleag\u0103 orice reglementare pe care o prefer\u0103, reglementare care poate fi chiar cea a unui stat ter\u021b.<\/p>\n Spre exemplu: A cet\u0103\u021bean rom\u00e2n \u00een\u021belege s\u0103 \u00eencheie cu B, cet\u0103\u021bean francez, un contract de prest\u0103ri servicii, iar ca lege aplicabil\u0103 contractului ace\u0219tia desemneaz\u0103 legea elve\u021bian\u0103. O astfel de alegere este perfect legal\u0103, \u015fi produce pe deplin efecte juridice \u00eentre p\u0103r\u021bi.<\/p>\n \u00cen acest context, alegerea legii aplicabile prezint\u0103 mai multe avantaje:<\/p>\n Alegerea conven\u021bional\u0103 este a\u015fadar varianta cea mai eficient\u0103 prin care partenerii contractuali se asigur\u0103 c\u0103 acordul lor va fi acoperit de orice caren\u021be care ar putea \u00a0ap\u0103rea ulterior.<\/p>\n <\/p>\n Determinarea legii aplicabile \u00een absen\u0163a unei alegeri exprese.<\/strong><\/p>\n \u00cen cazul \u00een care p\u0103r\u021bile nu \u00een\u021beleg s\u0103 determine pe cale conven\u021bional\u0103 legea aplicabil\u0103 contractului, situa\u0163ia poate deveni u\u0219or complicat\u0103.<\/p>\n Astfel, \u00een situa\u0163ia \u00een care nu a operat o alegere expres\u0103 la momentul \u00eencheierii contractului, iar \u00een cursul execut\u0103rii acestuia se na\u0219te un litigiu \u00eentre cocontractan\u021bi, \u00eentrebarea fireasc\u0103 care se pune este: cum se va determina legea aplicabil\u0103, respectiv cum va proceda instan\u0163a de judecat\u0103 \u00eentr-o atare situa\u0163ie?<\/p>\n \u00centr-un asemenea caz, r\u0103spunsul \u00een mod evident difer\u0103 \u00een func\u0163ie de specificul contractului care a fost \u00eencheiat.<\/p>\n \u00cen unele situa\u0163ii, exist\u0103 reglement\u0103ri la nivel interna\u021bional care stabilesc regulile dup\u0103 care se va determina legea aplicabil\u0103 \u00een absen\u0163a alegerii.<\/p>\n \u00cen Uniunea European\u0103<\/a>, Regulamentul Roma I stabile\u015fte, \u00een cuprinsul art. 4, legea aplicabil\u0103 \u00een func\u0163ie de specificul acordului \u00eencheiat.<\/p>\n Cu titlu de exemplu: \u00een cazul \u00een care a intervenit o v\u00e2nzare[1]<\/a> de bunuri \u00eentre doi particulari, cu re\u0219edin\u021bele situate \u00een state diferite, iar ace\u0219tia nu au inserat o clauz\u0103 de electio iuris<\/em> \u00een contractul lor, legea aplicabil\u0103 va fi legea locului unde se afl\u0103 re\u0219edin\u021ba obi\u0219nuit\u0103 a v\u00e2nz\u0103torului.<\/p>\n Tot a\u015fa, \u00een cazul unui contract de distribu\u021bie, \u00een absen\u0163a alegerii, legea aplicabil\u0103 va fi legea \u021b\u0103rii unde se afl\u0103 re\u0219edin\u021ba obi\u0219nuit\u0103 a distribuitorului[2]<\/a>.<\/p>\n Dac\u0103 legea aplicabil\u0103 nu se poate determina \u00een func\u021bie de specificul contractului \u00eencheiat, acela\u0219i regulament Roma I prevede, \u00een cuprinsul alin. (4), faptul c\u0103 legea aplicabil\u0103 se va determina \u00een func\u021bie de statul cu care contractul prezint\u0103 cele mai str\u00e2nse leg\u0103turi.<\/p>\n Se poate observa a\u015fadar c\u0103 \u015fi \u00een pofida absen\u021bei determin\u0103rii conven\u021bionale, exist\u0103 mecanisme \u00een baza c\u0103rora se poate identifica legea aplicabil\u0103 unui contract.<\/p>\n Cu toate acestea exist\u0103 \u015fi situa\u0163ii complexe, \u00een care p\u0103r\u021bile nu au ales legea aplicabil\u0103, respectiv nu exist\u0103 o reglementare de tipul Regulamentului Roma I, care s\u0103 ofere principii directoare \u00een leg\u0103tur\u0103 cu modul \u00een care se determin\u0103 legea aplicabil\u0103.<\/p>\n \u00centr-o atare situa\u0163ie, devine dificil\u0103 determinarea legii contractului, la prima vedere fiind o situa\u0163ie neacoperit\u0103.<\/p>\n Totu\u015fi, oric\u00e2t de surprinz\u0103tor ar p\u0103rea, \u0219i \u00een aceast\u0103 situa\u021bie exist\u0103 un set de norme care permit identificarea prevederilor legale aplicabile raportului juridic.<\/p>\n \u00cen sistemul rom\u00e2nesc, sunt relevante prevederile din cuprinsul c\u0103r\u021bii a VII-a din Codul civil<\/a>, Dispozi<\/em>\u021b<\/em>ii de Drept Interna<\/em>\u021b<\/em>ional Privat<\/em>, \u00een cuprinsul c\u0103rora este prev\u0103zut\u0103 modalitatea de identificare a \u00a0legii aplicabile.<\/p>\n Trebuie subliniat \u00eens\u0103 c\u0103 aceste dispozi\u021bii \u00ee\u0219i g\u0103sesc aplicabilitatea numai \u00een acele situa\u021bii \u00een care nu exist\u0103 efectiv o alt\u0103 modalitate de determinare a legii prev\u0103zut\u0103 de \u00a0normele Dreptului Interna\u021bional Privat:<\/p>\n Dispozi\u0163iile prezentei c\u0103r<\/em>\u021b<\/em>i sunt aplicabile \u00een m\u0103sura \u00een care conven\u0163iile interna\u0163ionale la care Rom\u00e2nia este parte<\/strong>, dreptul Uniunii Europene<\/strong> sau dispozi\u0163iile din legile speciale <\/strong>nu stabilesc o alt\u0103 reglementare.<\/em><\/p>\n Cu alte cuvinte, este necesar s\u0103 fi fost epuizate mecanismele\u00a0 de reglementare oferite de Dreptul Interna\u021bional Privat pentru a opera aplicabilitatea dispozi\u0163iilor din Codul Civil, aceste dispozi\u0163ii intervenind a\u015fadar ultima ratio.<\/em><\/p>\n <\/p>\n Concluzii.<\/strong><\/p>\n Angajarea \u00een raporturi cu elemente de extraneitate este o realitate juridic\u0103 cu care se poate confrunta fiecare dintre noi, fiind relevant\u0103 cunoa\u0219terea principial\u0103 a problematicii reprezentate de alegerea legii contractului.<\/p>\n A\u0219a fiind cel mai recomandat este ca partenerii contractuali s\u0103 prospecteze domeniul \u00een care vor s\u0103 se angajeze contractul, respectiv s\u0103 decid\u0103 de comun acord cu privire la legea aplicabil\u0103 contractului \u00een vederea prevenirii oric\u0103ror consecin\u021be nedorite.<\/p>\n Cu toate acestea, lipsa unei alegeri exprese nu \u00eempiedic\u0103 p\u0103r\u021bile s\u0103 continue cu raportul juridic n\u0103scut \u00eentre acestea, exist\u00e2nd numeroase mecanisme de drept intern \u0219i interna\u021bional care ajut\u0103 la clarificarea situa\u021biei juridice.<\/p>\n <\/p>\n avocat Theodor Goje<\/p>\n <\/p>\n\n