{"id":5048,"date":"2023-04-21T09:14:22","date_gmt":"2023-04-21T09:14:22","guid":{"rendered":"https:\/\/www.chirita-law.com\/?p=5048"},"modified":"2025-12-29T09:47:31","modified_gmt":"2025-12-29T07:47:31","slug":"abuzul-serviciu-noi-incercari-de-reglementare-aceleasi-probleme-de-constitutionalitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/abuzul-serviciu-noi-incercari-de-reglementare-aceleasi-probleme-de-constitutionalitate\/","title":{"rendered":"Abuzul \u00een serviciu. Noi \u00eencerc\u0103ri de reglementare, acelea\u015fi probleme de constitu\u0163ionalitate"},"content":{"rendered":"

Abuzul \u00een serviciu face obiectul unei ini\u0163iative legislative[1]<\/a> a Guvernului<\/a> de modificare a mai multor dispozi\u0163ii ale Codului penal<\/a> \u00een vederea punerii \u00een acord cu deciziile Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale<\/a> din ultimii ani, ini\u0163iativ\u0103 care a fost adoptat\u0103 de Parlament<\/a>.<\/p>\n

\u00cen prezent, conform art. 297 C. pen., abuzul \u00een serviciu reprezint\u0103 fapta func\u0163ionarului public care, \u00een exercitarea atribu\u0163iilor de serviciu, nu \u00eendepline\u015fte un act sau \u00eel \u00eendepline\u015fte \u00een mod defectuos \u015fi prin aceasta cauzeaz\u0103 o pagub\u0103 ori o v\u0103t\u0103mare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice<\/em> \u015fi se pedepse\u015fte cu \u00eenchisoarea de la 2 la 7 ani \u015fi interzicerea exercit\u0103rii dreptului de a ocupa o func\u0163ie public\u0103. Prin deja celebra Decizie nr. 405\/2016<\/a>[2]<\/a>, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a admis excep\u0163iile ridicate \u00een raport de textul citat anterior \u015fi a constatat c\u0103 este constitu\u0163ional \u00een m\u0103sura \u00een care prin sintagma \u201e\u00eendepline<\/em>\u015f<\/em>te <\/em>\u00ee<\/em>n mod defectuos<\/em>\u201d<\/em> din cuprinsul acestuia se <\/em>\u00ee<\/em>n\u0163elege <\/em>\u201e\u00ee<\/em>ndepline<\/em>\u015f<\/em>te prin <\/em>\u00ee<\/em>nc<\/em>\u0103<\/em>lcarea legii<\/em>\u201d<\/em>.<\/em><\/p>\n

De\u015fi au trecut aproape 7 ani de la momentul pronun\u0163\u0103rii Deciziei nr. 405\/2016, textul art. 297 C. pen. nu a fost modificat, iar practica judiciar\u0103 a recurs, ca \u00een multe alte cazuri, la aplicarea \u00een mod direct a dispozitivului \u015fi a considerentelor deciziei amintite. Cu toate c\u0103 acest mod de \u201eimplementare\u201d a deciziilor Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale este frecvent \u00eent\u00e2lnit din moment ce nu se intervine legislativ \u00een vederea punerii \u00een acord cu dispozi\u0163iile Constitu\u0163iei<\/a> a normelor legale vizate, \u00een cazul particular al art. 297 C. pen., legiuitorul \u2013 primar sau delegat a ie\u015fit din pasivitate, \u00eencerc\u00e2nd \u00een mod repetat, dar f\u0103r\u0103 succes, s\u0103 redefineasc\u0103 abuzul \u00een serviciu. Din motive oarecum greu de \u00een\u0163eles, pare extrem de dificil\u0103 identificarea unui mod de reglementare a abuzului \u00een serviciu care s\u0103 fie \u00een acord cu optica at\u00e2t a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, c\u00e2t \u015fi a opiniei publice, aceasta din urm\u0103 fiind, probabil, cea mai greu de mul\u0163umit.<\/p>\n

Revenind la actualul proiect legislativ, forma propus\u0103 de ini\u0163iator difer\u0103 de forma actual\u0103 a art. 297 C. pen. exclusiv prin enumerarea actelor normative a c\u0103ror \u00eenc\u0103lcare atrage inciden\u0163a abuzului \u00een serviciu \u2013 lege, ordonan\u0163\u0103 a Guvernului, ordonan\u0163\u0103 de urgen\u0163\u0103 a Guvernului sau un alt act normativ care, la data adopt\u0103rii, avea putere de lege. <\/em>Senatul \u2013 ca prim\u0103 camer\u0103, a votat proiectul de act normativ cu o serie de amendamente, iar \u00een ceea ce prive\u015fte art. 297 C. pen., textul a dob\u00e2ndit urm\u0103toarea form\u0103: Art. 297 alin. (1) – Fapta func\u0163ionarului public care, cu \u015ftiin\u0163\u0103, \u00een exercitarea atribu\u0163iilor de serviciu, nu \u00eendepline\u015fte un act prev\u0103zut de o lege, o ordonan\u0163\u0103 a Guvernului, o ordonan\u0163\u0103 de urgen\u0163\u0103 a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adopt\u0103rii, avea putere de lege, ori \u00eel \u00eendepline\u015fte cu \u00eenc\u0103lcarea unei dispozi\u0163ii legale cuprinse \u00eentr-un astfel de act normativ, cauz\u00e2nd astfel o pagub\u0103 mai mare sau egal\u0103 cu 250.000 lei ori<\/strong> o v\u0103t\u0103mare grav\u0103 a drepturilor sau intereselor legitime<\/strong> ale unei persoane fizice sau juridice se pedepse\u015fte cu \u00eenchisoarea de la 2 la 7 ani \u015fi interzicerea exercit\u0103rii dreptului de a ocupa o func\u0163ie public\u0103. <\/em><\/p>\n

Foarte relevant, \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu pragul valoric instituit ca element constitutiv al infrac\u0163iunii, forma adoptat\u0103 de Senat<\/a> reglementa r\u0103spunderea contraven\u0163ional\u0103 a func\u0163ionarului public care, \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii cu cele prev\u0103zute \u00een art. 297 C. pen., nu \u00eendepline\u015fte un act sau \u00eel \u00eendepline\u015fte cu \u00eenc\u0103lcarea legii, cauz\u00e2nd o pagub\u0103 mai mic\u0103 de 250.000 lei, ori o v\u0103t\u0103mare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, dac\u0103 nu sunt \u00eentrunite elementele constitutive ale infrac\u0163iunii de abuz \u00een serviciu. <\/em>O astfel de fapt\u0103 se sanc\u0163ioneaz\u0103 cu amend\u0103 de la 20.000 lei p\u00e2n\u0103 la 200.000 lei.<\/p>\n

Camera Deputa\u0163ilor<\/a> \u00eens\u0103, \u00een calitate de camer\u0103 decizional\u0103, a decis adoptarea proiectului \u00een forma propus\u0103 de ini\u0163iator, astfel c\u0103 amendamentele votate de Senat au fost \u00eenl\u0103turate, iar Legea a fost trimis\u0103 spre promulgare cu urm\u0103torul con\u0163inut: Fapta func\u0163ionarului public care, \u00een exercitarea atribu\u0163iilor de serviciu, nu \u00eendepline\u015fte un act prev\u0103zut de o lege, o ordonan\u0163\u0103 a Guvernului, o ordonan\u0163\u0103 de urgen\u0163\u0103 a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adopt\u0103rii, avea putere de lege, ori \u00eel \u00eendepline\u015fte cu \u00eenc\u0103lcarea unei dispozi\u0163ii legale cuprinse \u00eentr-un astfel de act normativ, cauz\u00e2nd astfel o pagub\u0103 ori o v\u0103t\u0103mare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice se pedepse\u015fte cu \u00eenchisoarea de la 2 la 7 ani \u015fi interzicerea exercit\u0103rii dreptului de a ocupa o func\u0163ie public\u0103. <\/em>Aceast\u0103 form\u0103 a actului normativ nu face obiectul prezentei analize cel pu\u0163in din dou\u0103 considerente. Pe de-o parte, nu reprezint\u0103 o modificare de substan\u0163\u0103 a normei de incriminare, av\u00e2nd \u00een vedere modul \u00een care a fost aplicat\u0103 Decizia nr. 405\/2016. Pe de alt\u0103 parte, nu consider\u0103m c\u0103 va trece testul de constitu\u0163ionalitate, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 fiind deja sesizat\u0103 cu o obiec\u0163ie de neconstitu\u0163ionalitate formulat\u0103 de c\u0103tre ICCJ[3]<\/a>. Principalul motiv const\u0103 \u00een nerespectarea Deciziei nr. 392\/2017 a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale<\/a>, analizat\u0103 infra,<\/em> \u015fi care impune \u00een sarcina legiuitorului obliga\u0163ia instituirii unei alte forme de delimitare \u00eentre ilicitul penal \u015fi alte tipuri de r\u0103spundere, suplimentar fa\u0163\u0103 de natura normei juridice \u00eenc\u0103lcate.<\/p>\n

\u00cen schimb, amendamentele votate de Senat \u2013 chiar dac\u0103 nu mai fac parte din forma final\u0103 a actului normativ, trec\u00e2nd de maniera discutabil\u0103 \u015fi \u00eendelung analizat\u0103 \u00een mass-media \u00een care s-a realizat votul \u00een Comisia juridic\u0103 din cadrul Camerei Deputa\u0163ilor prin care au fost eliminate, merit\u0103 o analiz\u0103 mai atent\u0103, cel pu\u0163in datorit\u0103 faptului c\u0103 propun o (aparent\u0103) reform\u0103 a abuzului \u00een serviciu.<\/p>\n

Amendamentele adoptate de Senat. Posibil\u0103 solu\u0163ie privind reformarea infrac\u0163iunii de abuz \u00een serviciu?<\/strong><\/p>\n

\u00cen acest cadru, trebuie (re)amintite dou\u0103 decizii ale Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale pronun\u0163ate \u00een materia abuzului \u00een serviciu, prin care instan\u0163a de contencios constitu\u0163ional a oferit legiuitorului posibile repere \u00een vederea limit\u0103rii sferei de aplicare a acestei infrac\u0163iuni, respectiv asigur\u0103rii standardului de claritate \u015fi previzibilitate specific unei norme de incriminare. \u00cen acest sens, astfel cum am mai men\u0163ionat, prin Decizia nr. 405\/2016, s-a restr\u00e2ns sfera actelor de executare la cele comise prin \u00eenc\u0103lcarea legisla\u0163iei primare. Ulterior, prin Decizia nr. 392\/2017[4]<\/a>, Curtea reia \u00een considerente analiza elementelor constitutive ale infrac\u0163iunii de abuz \u00een serviciu \u015fi precizeaz\u0103 c\u0103:<\/p>\n

Delimitarea dintre diferitele forme de r\u0103spundere juridic\u0103 <\/em><\/strong>\u015f<\/em><\/strong>i r<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong>spunderea penal<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong> nu poate avea drept unic criteriu tipul actului normativ <\/em><\/strong>\u00ee<\/em><\/strong>nc<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong>lcat <\/em><\/strong>\u00ee<\/em><\/strong>n exercitarea atribu<\/em><\/strong>\u0163<\/em><\/strong>iilor de serviciu<\/em><\/strong>, respectiv un act de reglementare primar\u0103 (lege sau ordonan<\/em>\u0163<\/em>\u0103<\/em> a Guvernului) sau un act normativ administrativ, ci, dimpotriv<\/em>\u0103<\/em>, re<\/em>\u0163<\/em>in<\/em>\u00e2<\/em>nd posibilitatea ca <\/em>\u00ee<\/em>n cazul s<\/em>\u0103<\/em>v<\/em>\u00e2<\/em>r<\/em>\u015f<\/em>irii unei fapte prin <\/em>\u00ee<\/em>nc<\/em>\u0103<\/em>lcarea unei legi sau ordonan<\/em>\u0163<\/em>e a Guvernului s<\/em>\u0103<\/em> poat<\/em>\u0103<\/em> fi incident<\/em>\u0103<\/em> at\u00e2t r\u0103spunderea penal\u0103, c\u00e2t <\/em>\u015f<\/em>i alte forme de r<\/em>\u0103<\/em>spundere extrapenal<\/em>\u0103<\/em>, cum este cea disciplinar<\/em>\u0103<\/em>, administrativ<\/em>\u0103<\/em> sau civil<\/em>\u0103<\/em>, Curtea a re<\/em>\u0163<\/em>inut, drept criteriu suplimentar, gradul de intensitate necesar aplic<\/em>\u0103<\/em>rii unei pedepse penale, respectiv necesitatea existen<\/em>\u0163<\/em>ei unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite gravit<\/em>\u0103<\/em>\u0163<\/em>i a v<\/em>\u0103<\/em>t<\/em>\u0103<\/em>m<\/em>\u0103<\/em>rii a drepturilor sau intereselor legitime rezultate din comiterea faptei.<\/em><\/p>\n

Curtea subliniaz\u0103 c\u0103 legiuitorul are obliga<\/em><\/strong>\u0163<\/em><\/strong>ia de a reglementa pragul valoric al pagubei <\/em><\/strong>\u015f<\/em><\/strong>i intensitatea v<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong>t<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong>m<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong>rii dreptului sau interesului legitim<\/em><\/strong> rezultate din comiterea faptei \u00een cuprinsul normelor penale referitoare la infrac<\/em>\u0163<\/em>iunea de abuz <\/em>\u00ee<\/em>n serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natur<\/em>\u0103<\/em> s<\/em>\u0103<\/em> determine apari<\/em>\u0163<\/em>ia unor situa<\/em>\u0163<\/em>ii de incoeren<\/em>\u0163<\/em>\u0103<\/em> \u015f<\/em>i instabilitate, contrare principiului securit\u0103<\/em>\u0163<\/em>ii raporturilor juridice <\/em>\u00ee<\/em>n componenta sa referitoare la claritatea <\/em>\u015f<\/em>i previzibilitatea legii.<\/em><\/p>\n

\u00cen vederea aplic\u0103rii celor dou\u0103 decizii, legiuitorul a \u00eencercat modificarea normei de incriminare a abuzului \u00een serviciu, modific\u0103ri \u00eens\u0103 care fie au fost respinse vehement de opinia public\u0103[5]<\/a>, fie nu au trecut testul de constitu\u0163ionalitate[6]<\/a>. Cu toate acestea, necesitatea reform\u0103rii infrac\u0163iunii este cert\u0103, impus\u0103 inclusiv prin considerentele deciziilor Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, iar din aceast\u0103 perspectiv\u0103 prezint\u0103 relevan\u0163\u0103 analiza modalit\u0103\u0163ii de incriminare votate \u00een Senat pentru a vedea \u00een ce m\u0103sur\u0103 reprezint\u0103 o poten\u0163ial\u0103 solu\u0163ie c\u00e2\u015ftig\u0103toare cu privire la reglementarea abuzului \u00een serviciu.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, \u00een ceea ce prive\u015fte determinarea actului normativ a c\u0103rui \u00eenc\u0103lcare atrage tipicitatea abuzului \u00een serviciu, de\u015fi \u00een aparen\u0163\u0103 problema a fost rezolvat\u0103 din moment ce au fost transpuse considerentele Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale care prevedeau necesitatea \u00eenc\u0103lc\u0103rii unei norme din legisla\u0163ia primar\u0103, discu\u0163iile pe aceast\u0103 component\u0103 nu vor fi nici pe departe finalizate chiar \u00een situa\u0163ia \u00een care forma final\u0103 a legii va intra \u00een vigoare \u00een aceast\u0103 modalitate.<\/p>\n

Departe de a fi singurul aspect discutabil, reglementarea nu rezolv\u0103 problemele care privesc modul concret \u00een care o astfel de norm\u0103 de incriminare trebuie interpretat\u0103 \u015fi aplicat\u0103. Practic, acest mod de reglementare transpune doar formal Decizia nr. 405\/2016, l\u0103s\u00e2nd nesolu\u0163ionat\u0103 cea mai complicat\u0103 chestiune \u015fi anume care este maniera \u00een care atribu\u0163ia de serviciu a func\u0163ionarului trebuie s\u0103 fie descris\u0103 \u00een cuprinsul legii. Cu alte cuvinte, este suficient\u0103 o norm\u0103 legal\u0103 care s\u0103 prevad\u0103 o conduit\u0103 general\u0103 care incumb\u0103 func\u0163ionarului, conduit\u0103 ce se completeaz\u0103 cu dispozi\u0163ii ce prev\u0103d atribu\u0163ii concrete cuprinse \u00een acte cu for\u0163\u0103 juridic\u0103 inferioar\u0103 sau este necesar ca \u00een cuprinsul legii atribu\u0163ia func\u0163ionarului s\u0103 fie clar \u015fi concret delimitat\u0103? Aceast\u0103 \u00eentrebare a reprezentat \u201em\u0103rul discordiei\u201d \u00een practica judiciar\u0103 ulterior pronun\u0163\u0103rii Deciziei nr. 405\/2016, o real\u0103 problem\u0103 de interpretare \u015fi aplicare a deciziei care risc\u0103 s\u0103 o goleasc\u0103 de con\u0163inut. De altfel, ulterior Deciziei nr. 405\/2016, nu s-a pus problema vreunei dificult\u0103\u0163i \u00een a determina semnifica\u0163ia no\u0163iunii de lege<\/em>, dificult\u0103\u0163ile au ap\u0103rut atunci c\u00e2nd s-a \u00eencercat stabilirea con\u0163inutului concret a unei astfel de legi, iar tocmai aceast\u0103 problema se impunea a fi solu\u0163ionat\u0103 pe calea unei interven\u0163ii legislative.<\/p>\n

Merg\u00e2nd \u00eens\u0103 mai departe, elementul care, cel pu\u0163in \u00een aparen\u0163\u0103, ar constitui o reform\u0103 \u00een materia abuzului \u00een serviciu, este reprezentat de instituirea unui prag valoric minim al pagubei create de func\u0163ionar prin \u00eenc\u0103lcarea legii, dep\u0103\u015firea pragului calific\u00e2nd nelegalitatea func\u0163ionarului drept infrac\u0163iune. \u00cen caz contrar, fapta ar constitui \u2013 tot ca un element de noutate, o contraven\u0163ie. \u00cencercarea de instituire a unui cuantum minim al pagubei nu reprezint\u0103 o noutate \u015fi \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte justificarea \u00een Decizia nr. 392\/2017 a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, citat\u0103 anterior.<\/p>\n

Trebuie \u00eens\u0103 observat c\u0103, \u00een ciuda indica\u0163iilor instan\u0163ei de contencios constitu\u0163ional, respectiv a \u201etemerilor\u201d manifestate de opinia public\u0103, instituirea unui astfel de cuantum al pagubei nu va restr\u00e2nge semnificativ (ca s\u0103 nu spunem deloc) sfera de aplicabilitate a abuzului \u00een serviciu. Acest fapt se datoreaz\u0103 urm\u0103rii alternative prev\u0103zute de norma de incriminare \u015fi anume cauzarea unei v\u0103t\u0103m\u0103ri a unui drept sau a unui interes legitim a unei persoane fizice sau juridice. Formularea este una extrem de larg\u0103, nedeterminat\u0103, lipsit\u0103 de previzibilitate \u015fi care, \u00een mod evident, include \u015fi no\u0163iunea de pagub\u0103 material\u0103, enumerat\u0103 distinct. De asemenea, cu privire la o reglementare similar\u0103 din dreptul estonian, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului<\/a> a re\u0163inut c\u0103: prin raportare la formularea reg\u0103sit\u0103 \u00een art. 161 din Codul penal, cauzarea unei v\u0103t\u0103m\u0103ri grave era un element de tipicitate al normei de incriminare. Textul nu asimila no\u0163iunii de v\u0103t\u0103mare \u015fi situa\u0163ia producerii unui simplu risc. Curtea se raporteaz\u0103 la decizia Cur\u0163ii Supreme estoniene din 06.06.2000, prin care instan\u0163a suprem\u0103 a considerat c\u0103 crearea unei st\u0103ri de pericol poate fi asimilat\u0103 no\u0163iunii de v\u0103t\u0103mare. Cu toate acestea se observ\u0103 c\u0103 niciun criteriu nu a fost conturat privind evaluarea unui asemenea risc. (…) \u00cen final, Curtea constat\u0103 c\u0103, per ansamblu, interpretarea \u015fi aplicarea art. 161 din Codul penal \u00een prezenta spe\u0163\u0103 au implicat utilizarea unor no\u0163iuni at\u00e2t de largi \u015fi a unor criterii at\u00e2t de vagi, \u00eenc\u00e2t norma penal\u0103\u00a0 \u00een discu\u0163ie nu respect\u0103 standardul de claritate \u015fi previzibilitate impus prin textul Conven\u0163iei.<\/em>[7]<\/a><\/p>\n

\u00cen condi\u0163iile men\u0163inerii \u00een textul de incriminare a urm\u0103rii alternative analizate anterior, limitarea aplic\u0103rii textului prin instituirea unui prag minim \u00een ceea ce prive\u015fte cuantumul pagubei devine un demers iluzoriu. Practic, orice pagub\u0103 material\u0103 \u2013 chiar \u00een situa\u0163ia unui cuantum infim, de\u015fi nu se \u00eencadreaz\u0103 pe prima tez\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t fapta s\u0103 fie comis\u0103 \u00een modalitatea gener\u0103rii unui prejudiciu de minim 250.000 lei, va putea fi valorificat\u0103, f\u0103r\u0103 prea mari dificult\u0103\u0163i, pe teza a doua din moment ce reprezint\u0103 o atingere adus\u0103 dreptului de proprietate al unei persoane. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 paguba se va produce \u00eentotdeauna \u00een patrimoniul unei persoane fizice sau juridice determinate, dreptul de proprietate al acesteia va fi afectat indiferent de cuantumul propriu-zis al prejudiciului.<\/p>\n

Dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103, chiar trec\u00e2nd peste faptul c\u0103 cea de-a doua urmare este, \u00een concret, aplicabil\u0103 \u00een toate ipotezele, introducerea unui cuantum minim al pagubei materiale corelativ cu\u00a0 men\u0163inerea modalit\u0103\u0163ii v\u0103t\u0103m\u0103rii unui drept sau interes legitim genereaz\u0103 solu\u0163ii absurde, lipsite de orice urm\u0103 de propor\u0163ionalitate \u015fi care contravin principiului ultima ratio. <\/em>Spre exemplu, dac\u0103 func\u0163ionarul public \u00ee\u015fi exercit\u0103 o atribu\u0163ie de serviciu prin \u00eenc\u0103lcarea legii \u015fi cauzeaz\u0103 un prejudiciu \u00een cuantum de 240.000 de lei, fapta sa nu are caracter infrac\u0163ional, fiind calificat\u0103 drept o contraven\u0163ie. \u00cen schimb, dac\u0103 prin aceea\u015fi conduit\u0103 nelegal\u0103, nu se cauzeaz\u0103 nicio pagub\u0103 material\u0103, dar se aduce atingere unui interes legitim al unei persoane, fapta va fi automat calificat\u0103 drept infrac\u0163iune. Or, o astfel de abordare \u00eencalc\u0103 cu certitudine cerin\u0163a propor\u0163ionalit\u0103\u0163ii, neexist\u00e2nd nicio justificare legitim\u0103 pentru care sanc\u0163ionarea atingerii adus\u0103 unui drept poten\u0163ial \u2013 interesul legitim, s\u0103 fie \u00eentotdeauna considerat\u0103 mai grav\u0103 \u015fi sanc\u0163ionat\u0103 mai drastic dec\u00e2t \u00eenc\u0103lcarea unui drept actual care a cauzat un rezultat concret \u015fi anume prejudiciul material.<\/p>\n

Un ultim aspect care cu siguran\u0163\u0103 merit\u0103 analizat, cel pu\u0163in datorit\u0103 caracterului de noutate, este reprezentat de instituirea unei r\u0103spunderi contraven\u0163ionale, subsidiare, pentru faptele ce nu \u00eentrunesc elementele constitutive ale infrac\u0163iunii de abuz \u00een serviciu. Art. VI din proiectul de act normativ adoptat de Senat prevedea faptul c\u0103:<\/p>\n