{"id":3640,"date":"2020-04-22T06:54:01","date_gmt":"2020-04-22T06:54:01","guid":{"rendered":"https:\/\/www.chirita-law.com\/?p=3640"},"modified":"2025-12-29T09:47:35","modified_gmt":"2025-12-29T07:47:35","slug":"impreviziunea-covid","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/impreviziunea-covid\/","title":{"rendered":"Impreviziunea. Considera\u021bii teoretice \u015fi aspecte practice"},"content":{"rendered":"\n

\u00cen materie contractual\u0103, conform art. 1270 alin. (1) din Codul civil, Contractul valabil \u00eencheiat are putere de lege \u00eentre p\u0103r\u0163ile contractante<\/em>. Astfel, regula const\u0103 \u00een for\u021ba obligatorie a clauzelor contractuale.<\/p>\n\n\n\n

Ce este impreviziunea?<\/em><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Impreviziunea apare ca fiind una dintre excep\u021biile principiului pacta sunt servanda<\/em>, fiind justificat\u0103 de schimbarea \u00eemprejur\u0103rilor care au fost avute \u00een vedere de p\u0103r\u021bi la momentul \u00eencheierii contractului \u0219i care dezechilibreaz\u0103 raporturile contractuale.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

\u00cen doctrin\u0103 s-a re\u021binut, \u00eens\u0103, c\u0103 impreviziunea nu trebuie v\u0103zut\u0103 ca fiind o v\u0103t\u0103mare propriu-zis\u0103 a principiului for\u021bei obligatorii a contractului permis\u0103 de c\u0103tre legiutor: aceasta reprezint\u0103 o limit\u0103 a \u00eentinderii obligativit\u0103<\/em>\u021b<\/em>ii contractului, iar nu o \u00eencalcare \u00een sine a acesteia<\/em>.[1]<\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen esen\u021b\u0103, impreviziunea reprezint\u0103 un mecanism de reechilibrare a raporturilor contractuale. \u00cen acest scop, p\u0103r\u021bile trebuie s\u0103 confere aplicabilitate principiului bunei-credin\u021be \u0219i echit\u0103\u021bii \u00een interpretarea \u0219i executarea contractului.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, \u00een situa\u021bia \u00een care una dintre p\u0103r\u021bile contractante \u00eent\u00e2lne\u0219te impedimente care determin\u0103 un caracter excesiv al execut\u0103rii propriei obliga\u0163ii, se poate discuta despre apara\u021bia unui caz de impreviziune, \u00een cazul \u00een care sunt \u00eendeplinite condi\u021biile pe care urmeaz\u0103 s\u0103 le punct\u0103m \u00een continuare.<\/p>\n\n\n\n

Aplicare \u00een timp. Teoria impreviziunii<\/em><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

\u00cen primul r\u00e2nd, institu\u021bia impreviziunii a fost prev\u0103zut\u0103 expres de c\u0103tre legiutor abia odat\u0103 cu intrarea \u00een vigoare a Legii nr. 287\/2009 privind noul Cod Civil, \u00een cuprinsul art. 1271.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest sens, raportat la aplicarea \u00een timp a legii, prevederile art. 107 din Legea 71\/2011 men\u021bioneaz\u0103 expres faptul c\u0103 Dispozi\u0163iile art. 1.271 din Codul civil privitoare la impreviziune se aplic\u0103 numai contractelor \u00eencheiate dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a Codului civil <\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen contextul \u00een care Codul Civil de la 1864<\/a> nu reglementa \u00een mod expres institu\u021bia impreviziunii, se poate ridica \u00eentrebarea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu contractele \u00eencheiate anterior intr\u0103rii \u00een vigoare a noului Cod Civil \u0219i care produc efecte \u0219i \u00een prezent.<\/p>\n\n\n\n

Pornind de la premisa c\u0103 \u00een cuprinsul contractului nu se reg\u0103se\u0219te o clauz\u0103 de indexare sau de hardship<\/em>, trebuie avut \u00een vedere faptul c\u0103 teoria impreviziunii a f\u0103cut obiectul unor discu\u021bii ample \u00een doctrin\u0103 \u0219i jurispruden\u021b\u0103, din prisma aplicabilit\u0103\u021bii dispozi\u021biilor art. 969 \u0219i art. 970 din Codul Civil de la 1864.<\/p>\n\n\n\n

Elocvente \u00een acest sens sunt concluziile re\u021binute de Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei[2]<\/a> care a analizat articolele antemen\u021bionate \u0219i fundamentul impreviziunii, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 Puterea de lege a contractului vizeaz<\/em>\u0103<\/em> nu numai ceea ce contractul prevede expres <\/em>\u00ee<\/em>n clauzele sale, ci <\/em>\u0219<\/em>i toate urm\u0103rile, ce echitatea, obiceiul sau legea d\u0103 obliga<\/em>\u021b<\/em>iei, dup<\/em>\u0103<\/em> natura sa (art.970 alin.2 din Codul civil din 1864). Cu alte cuvinte, echitatea, corolar al bunei-credin<\/em>\u021b<\/em>e, guverneaz<\/em>\u0103<\/em> contractul civil de la na<\/em>\u0219<\/em>terea sa p<\/em>\u00e2<\/em>n<\/em>\u0103<\/em> la epuizarea tuturor efectelor, independent de existen<\/em>\u021b<\/em>a unei clauze exprese <\/em>\u00ee<\/em>n cuprinsul contractului. A<\/em>\u0219<\/em>adar, executarea unui contract civil este legitim<\/em>\u0103<\/em> at<\/em>\u00e2<\/em>ta timp c<\/em>\u00e2<\/em>t este rezultatul <\/em>\u00ee<\/em>ntrunirii cumulative a celor dou<\/em>\u0103<\/em> principii (for<\/em>\u021b<\/em>a obligatorie <\/em>\u0219<\/em>i executarea cu bun<\/em>\u0103<\/em>-credin<\/em>\u021b<\/em>\u0103<\/em>), principii care nu au existen<\/em>\u021b<\/em>\u0103<\/em> de sine st<\/em>\u0103<\/em>t<\/em>\u0103<\/em>toare, ci se condi<\/em>\u021b<\/em>ioneaz<\/em>\u0103<\/em> reciproc. Teoria impreviziunii, fundamentat<\/em>\u0103<\/em> pe cele dou<\/em>\u0103<\/em> principii, atenueaz<\/em>\u0103<\/em> caracterul obligatoriu al contractului, <\/em>\u00ee<\/em>n m<\/em>\u0103<\/em>sura <\/em>\u00ee<\/em>n care, pe perioada execut<\/em>\u0103<\/em>rii acestuia, intervine o situa<\/em>\u021b<\/em>ie imprevizibil<\/em>\u0103<\/em>, <\/em>\u00ee<\/em>ns<\/em>\u0103<\/em> niciuna dintre p<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u021b<\/em>ile contractante nu abdic<\/em>\u0103<\/em> de la obliga<\/em>\u021b<\/em>iile care <\/em>\u00ee<\/em>i revin potrivit execut<\/em>\u0103<\/em>rii cu bun<\/em>\u0103<\/em>-credin<\/em>\u021b<\/em>\u0103<\/em> a contractului. A<\/em>\u0219<\/em>adar, echitatea, al<\/em>\u0103<\/em>turi de buna-credin<\/em>\u021b<\/em>\u0103<\/em>, ofer<\/em>\u0103<\/em> un fundament al impreviziunii, pornind de la rela<\/em>\u021b<\/em>ia existent<\/em>\u0103<\/em> \u00ee<\/em>ntre ele.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Drept urmare, acela\u0219i mecanism obi\u0219nuia a fi aplicat \u0219i contractelor \u00eencheiate \u00eenainte de noua lege, pornind de la principiul echit\u0103\u021bii \u0219i al bunei-credin\u021be \u00een executarea contractelor.<\/p>\n\n\n\n

Domeniul de inciden<\/em><\/strong>\u021b<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Cu privire la tipurile de contracte asupra c\u0103rora impreviziunea \u00ee\u0219i produce efectele, preciz\u0103m c\u0103 aceasta este invocat\u0103 cu prec\u0103dere \u00een cazul contractelor oneroase, comutative \u0219i cu executare succesiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, \u00een doctrin\u0103 s-a ar\u0103tat c\u0103 impreviziunea ar putea fi admis\u0103 \u0219i \u00een cazul contractelor aleatorii, atunci c\u00e2nd schimbarea \u00eemprejur\u0103rilor este str\u0103in\u0103 elementului aleatoriu specific contractului ori dep\u0103\u0219e\u0219te limita acestuia, excep\u021bie f\u0103c\u00e2nd contractele esen\u021bial speculative, unde impreviziunea este inclus\u0103 \u00een elementul hazardului[3]<\/a>. \u00cen acest sens, cu titlu exemplificativ, se pot purta discu\u021bii cu privire la contractele de rent\u0103 viager\u0103, contractele de \u00eentre\u021binere ori contractele de dona\u021bie cu sarcin\u0103 cu executare succesiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Merg\u00e2nd mai departe, din modalitatea \u00een care legiuitorul a ales s\u0103 reglemeteze dispozi\u021biile art. 1006 \u2013 art.1008 din Codul Civil, \u00een doctrin\u0103[4]<\/a> s-a ar\u0103tat c\u0103 impreviziunea este posibil\u0103 inclusiv \u00een cazul contractelor cu titlu gratuit. Totodat\u0103, impreviziunea poate fi aplicat\u0103\u0219i \u00een cazul contractelor cu executare uno ictu, <\/em>sub condi\u021bia ca \u00eemprejurarea care determin\u0103 inciden\u021ba impreviziunii s\u0103 fi ap\u0103rut \u00eenainte de momentul la care obliga\u021bia trebuia executat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen practic\u0103, impreviziunea este cel mai adesea invocat\u0103 \u00een contractele de credit, prin raportare la devalorizarea monedei. Exist\u0103, totu\u0219i, situa\u021bii diverse \u00een care poate fi solicitat\u0103 adaptarea contractului, precum \u00een contractele de \u00eenchiriere, antecontractele urmate de \u00eencheierea contractelor de v\u00e2nzare cump\u0103rare, contractele de rent\u0103 viager\u0103 \u0219.a.m.d. Cu toate acestea, nu putem s\u0103 nu observ\u0103m c\u0103 practica instan\u021belor relev\u0103 un num\u0103r relativ mic de asemenea cazuri \u00een care clauzele contractuale au fost \u00een concret adaptate la noile condi\u021bii economice.<\/p>\n\n\n\n

Condi<\/em><\/strong>\u021b<\/em><\/strong>ii<\/em><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

(i)<\/strong> O prim\u0103 condi\u021bie pentru ca impreviziunea s\u0103 poat\u0103 fi aplicat\u0103 este aceea c\u0103 executarea contractului s\u0103 fi devenit excesiv de oneroas\u0103. Criteriile de apreciere a acestui caracter nu sunt expres enumerate, astfel c\u0103 ne afl\u0103m \u00een prezen\u021ba unui vid legislativ v\u0103dit inten\u021bionat, care confer\u0103 p\u0103r\u021bilor \u0219i instan\u021belor de judecat\u0103 o mai mare putere de apreciere. \u00cen acest fel, raportat la varietatea de situa\u021bii \u00eent\u00e2lnite, \u0219ansele de a adapta contractul \u00een acord cu principiul echit\u0103\u021bii sunt mai aproape de reu\u0219it\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen lipsa unui criteriu expres stabilit de legiuitor, \u00een practic\u0103 sunt adesea folosite no\u021biuni precum dezechilibru major, dep\u0103<\/em>\u0219<\/em>ire a riscurilor normale asumate, schimbare radical\u0103<\/em>, f\u0103r\u0103 a exista o sinonimie perfect\u0103 \u00eentre semnifica\u021biile acestora.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen doctrin\u0103 s-a re\u021binut drept criteriu \u0219i procentul de 50% de m\u0103rire a valorii obliga\u0163iei debitorului, respectiv de reducere a valorii contrapresta\u0163iei primit\u0103 de creditor[5]<\/a>. Din punctul nostru de vedere, \u00eens\u0103, un asemenea procent fix nu numai c\u0103 este excesiv de rigid, dar e chiar nerealist, \u0219i poate determina solu\u021bii injuste.<\/p>\n\n\n\n

Consider\u0103m c\u0103 exist\u0103 multiple situa\u021bii \u00een care sc\u0103derea valorii contrapresta\u021biei cu mai pu\u021bin de 50% poate atrage \u00een continuare inciden\u021ba impreviziunii. Sub acest aspect, poate fi oportun\u0103 analogia cu situa\u021bia contractelor de credit, fa\u021b\u0103 de care OUG nr. 56\/2012 face referire la fluctua\u021bia cursului de schimb cu mai mult de 20%.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, un \u0219ablon general aplicabil nu poate fi stabilit, \u00eentruc\u00e2t analiza trebuie realizat\u0103 \u00een concret, raportat la obiectul contractului, momentul \u00eencheierii, cuno\u0219tin\u021bele p\u0103r\u021bilor, condi\u021biile pie\u021bei \u0219.a.m.d.<\/p>\n\n\n\n

(ii)<\/strong> A doua condi\u021bie prive\u0219te schimbarea excep\u021bional\u0103 a \u00eemprejur\u0103rilor, care face v\u0103dit injust\u0103 obligarea debitorului la executare.<\/p>\n\n\n\n

Caracterul excep<\/em>\u021b<\/em>ional<\/em> al evenimentului ridic\u0103 discu\u021bii \u00een practic\u0103. Legea nu distinge cu privire la sursa extern\u0103 (a se vedea cazul for\u021bei majore) ori intern\u0103 activit\u0103\u021bii umane, motiv pentru care apreciem c\u0103 nici practica nu trebuie s\u0103 genereze o asemenea diferen\u021biere. Av\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een vedere c\u0103 marea majoritate a situa\u021biilor \u00een care intervine impreviziunea prive\u0219te situa\u021bia contractelor de credit, \u00eemprejur\u0103rile avute \u00een vedere constau de cele mai multe ori \u00een schimb\u0103rile semnificative de curs valutar.<\/p>\n\n\n\n

Deopotriv\u0103, legea nu furnizeaz\u0103 niciun criteriu de analiz\u0103 privind caracterul v\u0103dit injust al oblig\u0103rii la executare. Consider\u0103m, \u00eens\u0103, c\u0103 acesta trebuie apreciat \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu executarea excesiv de oneroas\u0103<\/em>, criteriile anterior indicate fiind aplicabile.<\/p>\n\n\n\n

(iii)<\/strong> Mai apoi, se impune a fi analizat momentul la care a survenit \u00eemprejurarea ce determin\u0103 necesitatea aplic\u0103rii impreviziunii. Astfel, schimbarea excep\u0163ional\u0103 a \u00eemprejur\u0103rilor trebuie s\u0103 fie ulterioar\u0103 \u00eencheierii contractului, dar anterioar\u0103 sau cel mult simultan\u0103 execut\u0103rii obliga\u021biilor contractuale.<\/p>\n\n\n\n

Sub acest aspect, apreciem c\u0103 impreviziunea nu este automat exclus\u0103 nici \u00een cazul \u00een care, spre exemplu, schimbarea \u00eemprejur\u0103rilor \u00eencepe \u00eenainte de \u00eencheierea contractului, dar aceasta cunoa\u0219te o intensificare deosebit\u0103 pe parcursul execut\u0103rii contractului. \u00cen acest context, \u00eens\u0103, trebuie analizat \u00een concret dac\u0103 accentuarea schimb\u0103rilor are \u00een sine un caracter excep\u021bional, nu putea fi prev\u0103zut\u0103 la momentul \u00eencheierii contractului, respectiv dac\u0103 nu se poate presupune \u00een mod rezonabil c\u0103 p\u0103r\u021bile \u0219i-au asumat acest risc.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen raport de momentul apari\u021biei \u00eemprejur\u0103rilor, mai trebuie men\u021bionat c\u0103 impreviziunea nu trebuie confundat\u0103 o alt\u0103 institu\u021bie juridic\u0103, \u0219i anume leziunea \u2013 viciu de consim\u021b\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum am precizat anterior, \u00een cazul impreviziunii, momentul la care intervine \u00eemprejurarea care justific\u0103 adaptarea sau \u00eencetarea contractului survine ulterior \u00eencheierii acestuia. \u00cen schimb, \u00een cazul leziunii, acest eveniment excep\u021bional este concomitent \u00eencheierii conven\u021biei, astfel c\u0103 presta\u021bia uneia dintre p\u0103r\u021bi este excesiv de oneroas\u0103 \u00eenc\u0103 de la momentul acordului.<\/p>\n\n\n\n

Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, leziunea apare atunci c\u00e2nd una dintre p\u0103r\u021bie contractuale cunoa\u0219te dezechilibrul dintre presta\u021bii \u0219i profit\u0103 de starea de nevoie, lipsa de cuno\u0219tin\u021be ori lipsa de experien\u021b\u0103 a cocontractantului, \u00een timp ce impreviziunea este determinat\u0103 de o \u00eemprejurare exterioar\u0103 voin\u021bei participan\u021bilor la raportul contractual. Drept urmare, cele dou\u0103 mecanisme sunt esen\u021bialmente diferite \u0219i nu pot fi confundate.<\/p>\n\n\n\n

(iv)<\/strong> O alt\u0103 condi\u021bie este cea prev\u0103zut\u0103 de dispozi\u021biile art. 1271 alin. (3) lit. b din Codul civil, potrivit c\u0103rora schimbarea \u00eemprejur\u0103rilor, precum \u015fi \u00eentinderea acesteia nu au fost \u015fi nici nu puteau fi avute \u00een vedere de c\u0103tre debitor, \u00een mod rezonabil, \u00een momentul \u00eencheierii contractului.<\/em><\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, un element esen\u021bial al impreviziunii prive\u0219te imprevizibilitatea \u00eemprejur\u0103rii survenite, apreciat\u0103 \u00een doctrin\u0103 ca neav\u00e2nd un caracter absolut[6]<\/a>, ci doar relativ.<\/p>\n\n\n\n

Se observ\u0103 c\u0103 textul legal impune o dubl\u0103 condi\u021bionare: pe de-o parte, la nivel subiectiv, este necesar ca debitorul s\u0103 nu fi prev\u0103zut schimbarea \u00eemprejur\u0103rilor \u0219i \u00eentinderea acesteia, la momentul perfect\u0103rii conven\u021biei. Pe de alt\u0103 parte, \u00eens\u0103, la nivel obiectiv, este obligatoriu ca debitorul s\u0103 nici nu fi avut posibilitatea rezonabil\u0103<\/em> de a prevedea aceste schimb\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2t prive\u0219te acest caracter rezonabil al a\u0219tept\u0103rilor fa\u021b\u0103 de cunoa\u0219terea evenimentului, trebuie analizate \u00een concret elemente precum obiectul contractului, previzibilitatea evenimentului, modalitatea \u00een care acest eveniment afecteaz\u0103 contractul, etalonul de preg\u0103tire a p\u0103r\u021bilor contractuale \u0219i \u00een special a debitorului \u0219.a.<\/p>\n\n\n\n

(v)<\/strong> Legea prevede, mai apoi, c\u0103 impreviziunea se aplic\u0103 doar dac\u0103 debitorul nu \u015fi-a asumat riscul schimb\u0103rii \u00eemprejur\u0103rilor \u015fi nici nu putea fi \u00een mod rezonabil considerat c\u0103 \u015fi-ar fi asumat acest risc.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Primul pas \u00een constatarea \u00eendeplinirii acestei condi\u021bii se realizeaz\u0103 prin analiza clauzelor contractuale, pentru a vedea dac\u0103 \u0219i \u00een ce condi\u021bii partea a c\u0103rei obliga\u021bie a devenit excesiv de oneroas\u0103 \u0219i-a asumat acest risc. Cu alte cuvinte, se verific\u0103 in concreto<\/em> dac\u0103 respectiva parte \u0219i-a asumat \u00een mod explicit riscul apari\u021biei \u00eemprejur\u0103rii care a determinat dezechilibrul contractual.<\/p>\n\n\n\n

Exemplificativ, ar\u0103t\u0103m posibilitatea ca debitorul s\u0103 \u00ee\u0219i fi asumat prin contract cre\u0219terea pre\u021bului unor materiale necesare execut\u0103rii contractului ori cea \u00een care locatarul accept\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i asum\u0103 orice cre\u0219tere a pre\u021bului chiriei, \u00een func\u021bie de devalorizarea leului rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n

Totodat\u0103, raportat la teza a II-a a textului legal indicat, este cel pu\u021bin discutabil\u0103 modalitatea \u00een care se poate ajunge la aceast\u0103 concluzie, respectiv c\u0103 asumarea riscului s-ar fi realizat de o manier\u0103 implicit\u0103. \u00cen acest demers, consider\u0103m c\u0103 este absolut necesar a se verifica \u00een ce m\u0103sur\u0103 este rezonabil ca debitorul s\u0103 fie considerat c\u0103 \u0219i-a asumat\u00a0 acest risc, prin raportare la elementele de fapt ale spe\u021bei \u0219i, \u00een special, observ\u00e2nd natura contractului, cauza concret\u0103 care a determinat p\u0103r\u021bile s\u0103 \u00eencheie acordul, precum \u0219i ansamblul clauzelor contractuale astfel asumate.<\/p>\n\n\n\n

Procedur\u0103 prealabil\u0103<\/em><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

\u00cenainte de a se adresa instan\u021bei de judecat\u0103 competente, debitorul obliga\u021biei contractuale devenite excesiv de oneroas\u0103 este obligat s\u0103 \u00eencerce, \u00eentr-un termen rezonabil \u0219i cu bun\u0103 credin\u021b\u0103, negocierea adapt\u0103rii contractului.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 procedur\u0103 de negociere a adapt\u0103rii contractului reprezint\u0103 o procedur\u0103 prealabil\u0103 obligatorie, fiind un veritabil fine de neprimire \u00een fa\u021ba instan\u021belor de judecat\u0103. Ea prespune ca debitorul s\u0103 ini\u021bieze demersuri \u00een vederea negocierii adapt\u0103rii contractului, dovedind circumstan\u021bele care fac ca obliga\u021bia sa contractual\u0103 s\u0103 fie excesiv de oneroas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te condi\u021bia termenului rezonabil, acesta se apreciaz\u0103 de la caz la caz, \u00een func\u021bie de criterii precum natura contractului, durata acestuia, modalitatea de executare a obliga\u021biei \u0219i alte asemenea. \u00cen esen\u021b\u0103, este de recomandat ca debitorul s\u0103 \u00een\u0219tiin\u021beze cocontractantul \u00eentr-un termen c\u00e2t mai mai apropiat de momentul la care a intervenit circumstan\u021ba care determin\u0103 inciden\u021ba impreviziunii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest sens, apreciem ca fiind oportun\u0103 transimiterea unei notific\u0103ri c\u0103tre creditorul obliga\u021biei, prin care s\u0103 se arate \u00een mod concret \u0219i detaliat \u00eemprejur\u0103rile care au survenit, \u00een ce const\u0103 dezechilibrul contractual creat, precum \u0219i s\u0103 se propun\u0103 solu\u021bii fezabile privind modificarea contractului, chiar urmate de o \u00eent\u00e2lnire \u00een acest scop.<\/p>\n\n\n\n

Men\u021bion\u0103m \u00een acest context c\u0103 art. 1183 alin. (1) din Codul civil prevede c\u0103 p\u0103r\u0163ile au libertatea ini\u0163ierii, desf\u0103\u015fur\u0103rii \u015fi ruperii negocierilor \u015fi nu pot fi \u0163inute r\u0103spunz\u0103toare pentru e\u015fecul acestora<\/em>. Cu toate acestea, partea care ini\u0163iaz\u0103, continu\u0103 sau rupe negocierile contrar bunei-credin\u0163e, poate fi \u021binut\u0103 r\u0103spunz\u0103toare pentru prejudiciul astfel creat, dup\u0103 cum men\u021bioneaz\u0103 \u0219i prevederile art. 1.183 alin. (4) Cod civil.<\/p>\n\n\n\n

Efecte<\/em><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Ulterior e\u0219u\u0103rii negocierilor, odat\u0103 ajunse \u00een fa\u021ba instan\u021belor de judecat\u0103, p\u0103r\u021bile pot ob\u021bine \u00een primul r\u00e2nd adaptarea contractului, prin \u00eemp\u0103r\u021birea pierderilor \u0219i beneficiilor survenite. Adaptarea contractului surprinde aplicarea, \u00een concret, a principiului echit\u0103\u021bii, prin aceea c\u0103 pierderile p\u0103r\u021bilor vor fi reechilibrate, spre exemplu prin sc\u0103derea sumei de plat\u0103 cu titlu de pre\u021b al contractului. \u00cen acest demers, consider\u0103m c\u0103 instan\u021ba trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere raportul valoric al obliga\u021biilor p\u0103r\u021bilor la \u00eencheierea contractului, precum \u0219i riscurile pe care contractul le presupune \u00een mod firesc prin natura sa.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultim\u0103 instan\u021b\u0103, dac\u0103 echilibrarea contractului nu este posibil\u0103, se va pronun\u021ba \u00eencetarea efectelor contractului, de la momentul \u0219i \u00een condi\u021biile concret stabilite de c\u0103tre judec\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n

De men\u021bionat este c\u0103 \u00een doctrina de specialitate s-a indicat \u0219i posibilitatea suspend\u0103rii efectelor contractului, pe perioada derul\u0103rii evenimentului survenit[7]<\/a>. Aceast\u0103 op\u021biune nu este expres prev\u0103zut\u0103 de lege, sens \u00een care ob\u021binerea suspend\u0103rii \u00een instan\u021b\u0103, ca efect al impreviziunii, ar fi cel pu\u021bin discutabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Eventual, s-ar putea ridica \u00eentrebarea dac\u0103 instan\u021ba poate pronun\u021ba suspendarea contractului ca o form\u0103 de adaptare a contractului. Pornind de la modul de redactare al dispozi\u021biilor art. 1271 alin. (2) lit. a) Cod civil, \u00eens\u0103, observ\u0103m c\u0103 adaptarea presupune mai degrab\u0103 o modificare propriu-zis\u0103 a clauzelor contractuale, menit\u0103 s\u0103 distribuie \u00een mod echitabil pierderile \u015fi beneficiile ce rezult\u0103 din schimbarea \u00eemprejur\u0103rilor.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, pot fi imaginate \u0219i ipoteze \u00een care efectul suspend\u0103rii apare ca fiind benefic, p\u00e2n\u0103 la dispari\u021bia evenimentului perturbator. Astfel, nu este de plano<\/em> exclus ca o asemenea solu\u021bie s\u0103 fie solicitat\u0103 \u00een practic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Clauza de hardship<\/em><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Trebuie men\u021bionat c\u0103 dispozi\u021biile din Codul civil privind impreviziunea au un caracter supletiv. P\u0103r\u021bile care doresc s\u0103 dea dovad\u0103 de o mai mare diligen\u021b\u0103 \u0219i prev\u0103d riscurile care ar putea afecta executarea obliga\u021biilor, au posibilitatea de a insera \u00een cuprinsul contractului a\u0219a-numita clauz\u0103 de hardship, <\/em>prin care s\u0103 detalieze condi\u021biile \u00een care va func\u021biona adaptarea acestuia.<\/p>\n\n\n\n

Astfel cum s-a ar\u0103tat \u00een doctrin\u0103[8]<\/a>, de regul\u0103, acest tip de clauze se refer\u0103 la contrapresta\u0163iile ce au ca obiect o sum\u0103 de bani, \u0219i care ar urma a fi adaptate \u00een mod automat, la anumite intervale de timp, prin raportare la cursul la zi al unei alte monede de schimb, la pre\u0163ul aurului \u0219.a.<\/p>\n\n\n\n

Redactarea acestor clauze impune o aten\u021bie sporit\u0103. Este recomandat ca p\u0103r\u021bile s\u0103 prevad\u0103 \u00een mod clar \u0219i concis evenimentul care determin\u0103 revizuirea \u0219i adaptarea obliga\u021biilor, momentul concret la care aceasta intervine, precum \u0219i criteriile \u00een raport de care se va reechilibra contractul. De pild\u0103, clauza de hardship<\/em> poate indica inclusiv procentul cu care este necesar s\u0103 se devalorizeze una dintre presta\u021bii, pentru a ne afla \u00een prezen\u021ba unei veritabile afect\u0103ri a echilibrului contractual.<\/p>\n\n\n\n

Subliniem, astfel, importan\u021ba efectelor pe care aceste clauze le pot avea \u00een practic\u0103. \u00cen cazul unor formul\u0103ri vagi, exist\u0103 pericolul ca din modalitatea de redactare s\u0103 rezulte, spre exemplu, o asumare general\u0103 fa\u021b\u0103 de orice risc, fapt care poate atrage inaplicabilitatea impreviziunii \u0219i poate determina o afectare chiar ireversibil\u0103 a intereselor p\u0103r\u021bii contractuale.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen practic\u0103, acest tip de clauz\u0103 nu este prea des \u00eent\u00e2lnit \u00een cazul conven\u021biilor de o complexitate redus\u0103. Rezervarea dreptului de denun\u021bare unilateral\u0103 este \u00een mod evident preferat\u0103 pe t\u0103r\u00e2m contractual, \u00eentruc\u00e2t permite \u00eencetarea efectelor contractului f\u0103r\u0103 alte negocieri prealabile.<\/p>\n\n\n\n

Impreviziunea \u00een contextul pandemiei<\/em><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Astfel cum rezult\u0103 din condi\u021biile deja analizate, impreviziunea nu se confund\u0103 cu situa\u021bia \u00een care survin for\u021ba major\u0103 ori cazul fortuit, ca \u0219i cauze exoneratoare de r\u0103spundere. Impreviziunea nu se confund\u0103 cu o imposibilitate de executare, ci ea prive\u0219te situa\u021bia \u00een care realizarea obliga\u021biilor contractuale este \u00een continuare posibil\u0103, dar a devenit excesiv de oneroas\u0103 \u00een raport de contrapresta\u021bia cocontractantului. Cu alte cuvinte, este vorba despre un simplu dezechilibru contractual excesiv, ce se impune a fi remediat.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 multiple situa\u021bii \u00een care r\u0103sp\u00e2ndirea cu COVID-19 va avea efectul for\u021bei majore ori a cazului fortuit, prin aceea c\u0103 a f\u0103cut ca executarea contractului s\u0103 devin\u0103 obiectiv imposibil\u0103. De altfel, autorit\u0103\u021bile publice au instituit deja m\u0103suri de blocare a activit\u0103\u021bii unor categorii de profesioni\u0219ti, venind \u00een sprijinul lor cu m\u0103suri precum am\u00e2narea la plata chiriei \u0219i a utilit\u0103\u021bilor, \u00een condi\u021biile art. X al OUG nr. 29\/2020<\/a>. Aceste m\u0103suri, \u00eens\u0103, nu sunt general aplicabile, pentru c\u0103 actorii pie\u021bei economice nu au fost \u00een mod uniform afecta\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, pandemia nu constituie \u00een orice situa\u021bie caz de exonerare, ci eventual poate ridica problema unei impreviziuni. Or, \u00een acest context, observ\u0103m c\u0103 operatorii economici tind s\u0103 creeze o confuzie \u00eentre cele dou\u0103 mecanisme.<\/p>\n\n\n\n

O situa\u021bie \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een mod frecvent este urm\u0103toarea: invoc\u00e2nd o simpl\u0103 afectare a veniturilor societ\u0103\u021bii, cu toate c\u0103 activitatea nu le-a fost \u00eentrerupt\u0103 ori afectat\u0103 \u00een mod direct prin m\u0103surile luate de autorit\u0103\u021bile publice pe perioada st\u0103rii de urgen\u021b\u0103, operatorii economici solicit\u0103 aplicarea for\u021bei majore, cu efectul unor pretinse beneficii de ordin financiar, precum suspendarea pl\u0103\u021bii chiriei ori reducerea acesteia.<\/p>\n\n\n\n

Consider\u0103m c\u0103 \u00een aceast\u0103 din urm\u0103 ipotez\u0103 putem vorbi mai degrab\u0103 despre un poten\u021bial dezechilibru contractual, survenit ca urmare a pandemiei. P\u0103r\u021bile trebuie astfel s\u0103 negocieze cu bun\u0103-credin\u021b\u0103, context \u00een care apreciem c\u0103 partea defavorizat\u0103 este nevoit\u0103 s\u0103 dovedeasc\u0103 \u00een concret caracterul excesiv de oneros al obliga\u021biei sale. Abia \u00een situa\u021bia \u00een care probeaz\u0103 acest dezechilibru, iar negocierile e\u0219ueaz\u0103, partea poate apela la interven\u021bia instan\u021belor de judecat\u0103, care fie vor adapta contractul, fie vor decide \u00eencetarea efectelor acestuia, aplic\u00e2nd impreviziunea.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, nu este exclus ca pandemia cu COVID-19 s\u0103 constituie caz de impreviziune, \u00een situa\u021bia \u00een care condi\u021biile anterior analizate sunt \u00eendeplinite. Simpla apari\u021bie a acestui eveniment, \u00eens\u0103, nu scute\u0219te partea care o invoc\u0103 de obliga\u021bia de a dovedi \u00een concret dezechilibrul contractual \u00eent\u00e2mpinat, precum \u0219i leg\u0103tura direct\u0103 de cauzalitate \u00eentre apari\u021bia pandemiei \u0219i situa\u021bia astfel creat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

avocat Cosmina \u0218eulean<\/p>\n\n\n\n

avocat David Popa<\/p>\n\n\n

\n\n\n

[1]<\/a> C.E. Zamsa, Impreviziunea \u00een lumina legii de aplicare a noului Cod civil. Reflectarea noii conceptii asupra contractului,<\/em> \u00een RRDA nr. 5\/2011.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> CCR, Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016. Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr.53 din 18.01.2017<\/a><\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> M.M. Pivniceru, Efectele juridice ale contractelor aleatorii<\/em>, Ed. Hamangiu, Bucure\u0219ti, 2009, p. 78.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> V. Sandar, Configura\u0163ia impreviziunii \u00een noul Cod civil. Considera\u0163ii cu privire la clauzele de hardship<\/em>, \u00een RRDA nr. 10\/2013.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a> A se vedea Principles of European Contract Law, p. 121, apud<\/em> C. Zamsa, op cit<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a> L. Pop, I.-F. Popa, S.I. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obliga\u0163iile conform noului Cod civil<\/em>, Ed. Universul Juridic, Bucure\u015fti, 2012, p. 159.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a> A se vedea Gh. Piperea, Contracte <\/em>\u0219<\/em>i obliga<\/em>\u021b<\/em>ii comerciale, <\/em>ed. C.H. Beck, Bucure\u0219ti, 2019, p. 145.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/a> V. Sandar, op. cit.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen materie contractual\u0103, conform art. 1270 alin. (1) din Codul civil, Contractul valabil \u00eencheiat are putere de lege \u00eentre p\u0103r\u0163ile contractante. Astfel, regula const\u0103 \u00een for\u021ba obligatorie a clauzelor contractuale. Ce este impreviziunea? Impreviziunea apare ca fiind una dintre excep\u021biile principiului pacta sunt servanda, fiind justificat\u0103 de schimbarea \u00eemprejur\u0103rilor care au fost avute \u00een vedere […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[40,15],"tags":[181,221,222,223,196,224,225],"class_list":["post-3640","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-consultanta-juridica-generala","category-litigii-comerciale","tag-covid-19","tag-dezechilibru-contractual","tag-hardship","tag-impreviziune","tag-pandemie","tag-raporturi-contractuale","tag-risc-contractual"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3640","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3640"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3640\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3640"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3640"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3640"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}