{"id":2954,"date":"2019-05-16T06:42:00","date_gmt":"2019-05-16T06:42:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.chirita-law.com\/?p=2954"},"modified":"2025-12-29T09:47:37","modified_gmt":"2025-12-29T07:47:37","slug":"brexit-de-la-o-simpla-ipoteza-la-o-tot-mai-plauzibila-realitate-efectele-produse-asupra-neexecutarii-mandatului-european-de-arestare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/brexit-de-la-o-simpla-ipoteza-la-o-tot-mai-plauzibila-realitate-efectele-produse-asupra-neexecutarii-mandatului-european-de-arestare\/","title":{"rendered":"Brexit, de la o simpl\u0103 ipotez\u0103 la o tot mai plauzibil\u0103 realitate. Efectele produse asupra (ne)execut\u0103rii mandatului european de arestare"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Introducere<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dac\u0103\nBrexit-ul ar trebui caracterizat \u00eentr-un singur cuv\u00e2nt, acesta ar fi <em>imprevizibil<\/em>, cu toate c\u0103, din perspectiv\u0103 istoric\u0103, ipoteza\nie\u015firii Regatului Unit al Marii Britanii \u015fi al Irlandei de Nord din\nUniunea European\u0103 (continuatoarea\nfostei Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene) nu a reprezentat o premier\u0103. \u00cen 5 iunie\n1975, aceasta a fost supus\u0103 referendumului poporului britanic, astfel c\u0103 voin\u0163a\npopular\u0103 a fost cov\u00e2r\u015fitoare \u00een sensul r\u0103m\u00e2nerii \u00een interiorul blocului\neuropean de atunci. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nimic nu e \u00eens\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u015fi se poate observa c\u0103\nBrexit-ul a fost definit de imprevizibilitate \u00eenc\u0103 de la conceperea acestui\ndemers \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Mai \u00eent\u00e2i, \u00eens\u0103\u015fi ini\u0163ierea procedurii\nreferendumului, ap\u0103rut\u0103 ca idee politic\u0103 \u00een anul 2013 \u015fi, mai ales, concretizarea\nulterioar\u0103 a procedurii prin \u00eentrebarea propus\u0103 \u00een 1 septembrie 2015 de Comisia\nElectoral\u0103 numit\u0103 de Parlamentul britanic, a surprins pe toat\u0103 lumea. \u00cen acest\nsens se arat\u0103 c\u0103 ini\u0163iatorii ideii Brexit-ului nu \u015fi-au pus problema vreo clip\u0103 nici m\u0103car c\u0103 referendumul va putea avea \u00eentr-adev\u0103r loc<a href=\"#_ftn1\">[1]<\/a>.\nMai apoi, \u00een fa\u0163a unui rezultat total nea\u015fteptat<a href=\"#_ftn2\">[2]<\/a>\nde cei afla\u0163i la putere, premierul britanic \u00ee\u015fi prezenta demisia, fiind numit\n\u00een func\u0163ie un alt prim-ministru c\u0103ruia i-a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 ducerea la\n\u00eendeplinire a procedurii Brexit-ului. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen fine, la aproape 6 ani distan\u0163\u0103 de la debut, Marea\nBritanie \u00eenc\u0103 nu s-a dezmeticit \u00een fa\u0163a unei situa\u0163ii care dup\u0103 at\u00e2ta vreme\nputea \u015fi trebuia fi oricum, dar nu imprevizibil\u0103. C\u0103 tot acest proces a fost\nunul nea\u015fteptat o demonstreaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u015fi poporul britanic, care,\nconfruntat cu un rezultat ale c\u0103ror consecin\u0163e nu au fost \u00een\u0163elese pe deplin, ar\nfi gata s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00eenapoi la urne s\u0103 arate c\u0103 s-a r\u0103zg\u00e2ndit. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Privind retrospectiv totu\u015fi, sus\u0163inerea caracterului\nimprevizibil al procesului generat de op\u0163iunea poporului britanic nu mai apare\nca fiind una infailibil\u0103. Mai ales dac\u0103 avem \u00een vedere celebrul scandal\nCambridge Analytica<a href=\"#_ftn3\">[3]<\/a>, care\nne-a ar\u0103tat c\u0103 pentru mul\u0163i toate efectele ce s-au format ori s-au repercutat\nodat\u0103 cu ini\u0163ierea Brexit-lui au fost previzibile, iar citind unele analize, nu\nneap\u0103rat printre r\u00e2nduri, reiese c\u0103 ele erau de anticipat. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nu \u00eencape t\u0103gad\u0103 c\u0103 o abordare a \u00eentregului proces al\nBrexit-ului ar \u00eensemna exponen\u0163ial mai mult dec\u00e2t un articol, sau poate chiar \u015fi\ndec\u00e2t o \u00eentreag\u0103 monografie pe aceast\u0103 tem\u0103. Tocmai \u00een considerarea acestui\naspect, prezentul demers se m\u0103rgine\u015fte la problematica imposibilit\u0103\u0163ii de executare\nde c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile judiciare ale statului britanic a mandatelor europene de\narestare (\u00een continuare MEA), emise f\u0103\u0163\u0103 de cet\u0103\u0163enii rom\u00e2ni afla\u0163i pe\nteritoriul statului britanic, dup\u0103 p\u0103r\u0103sirea Uniunii Europene. \u00cen pofida\ntr\u0103s\u0103turii definitorii a acestui proces, neexecutarea MEA \u00een scenariul post-Brexit\npoate \u015fi trebuie s\u0103 fie previzibil\u0103, a\u015fa cum se va desprinde din cele ce\nurmeaz\u0103. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>II. Considera\u0163ii generale cu privire la cadrul juridic european<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen esen\u0163\u0103, statutul de <strong>organiza\u0163ie suprana\u0163ional\u0103<a href=\"#_ftn4\"><strong>[4]<\/strong><\/a> a Uniunii Europene<\/strong>\neste unul notoriu \u015fi nu se impun detalieri pe marginea acestuia. Specificul\nacestor organiza\u0163ii este acela c\u0103 reprezint\u0103 o asocia\u0163ie de state suverane care\nurm\u0103resc realizarea unui scop comun, constituit\u0103 printr-un tratat, dotat\u0103 cu un\nstatut, cu organe proprii \u015fi care are o personalitate juridic\u0103 distinct\u0103<a href=\"#_ftn5\">[5]<\/a>.\nPrintre elementele definitorii ale organiza\u0163iei se afl\u0103 \u015fi statutul ei, care \u00een\nmod esen\u0163ial cuprinde drepturile \u015fi obliga\u0163iile ce decurg din calitatea de\nmembru.&nbsp; <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dreptul unional este reprezentat de\ntotalitatea normelor juridice, care formeaz\u0103 o ramur\u0103 de drept autonom\u0103, suprana\u0163ional\u0103\n\u015fi care au o valabilitate unitar\u0103 \u00eentre toate statele membre ale UE. Potrivit\nart. 49 Tratatul privind Uniunea European\u0103 (denumit \u00een continuare TUE) \u201d<em>Orice stat european care respect\u0103 valorile\nprev\u0103zute la articolul 2 \u015fi care se angajeaz\u0103 s\u0103 le promoveze poate s\u0103 devin\u0103\nmembru al Uniunii<\/em>\u201d. Scopul final al Uniunii Europene este integrarea sau, cu\nalte cuvinte, realizarea unui \u00eentreg, astfel c\u0103 tratatele de \u00eenfiin\u021bare a CE \u0219i UE \u00een formele\npre-Lisabona nu con\u0163ineau clauze de ie\u015fire din blocul comunitar.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cu toate acestea, prin articolul 50 TUE\n(\u00een varianta adoptat\u0103 prin Tratatul de la Lisabona), la nivel european optica\ns-a schimbat, statu\u00e2ndu-se la par. 1 faptul c\u0103 \u201d<em>Orice stat membru poate hot\u0103r\u00ee, \u00een conformitate cu normele sale constitu\u0163ionale,\ns\u0103 se retrag\u0103 din Uniune.<\/em>\u201d Ca efect, TUE, TFUE precum \u015fi dreptul unional\nsecundar \u00een \u00eentregime, ce are rolul de a executa normele primordiale din\ntratate, \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 se aplice statului \u00een cauz\u0103 de la data intr\u0103rii \u00een\nvigoare a acordului de retragere sau, \u00een absen\u0163a unui astfel de acord, dup\u0103 doi\nani de la notificarea statului care dore\u015fte s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Uniunea European\u0103,\npotrivit art. 50 par. 3 din TUE.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ca atare, odat\u0103 cu p\u0103r\u0103sirea organiza\u0163iei,\nacquis-ul european \u00ee\u015fi va \u00eenceta aplicabilitatea \u00een absen\u0163a unor tratate care\ns\u0103 guverneze rela\u0163iile dintre fostul membru al organiza\u0163iei \u015fi aceasta din\nurm\u0103. Desigur c\u0103 \u00een acest cadru normativ intr\u0103 \u015fi regulamentele, directivele, deciziile\n\u015fi deciziile-cadru adoptate de institu\u0163iile europene, care formeaz\u0103 dreptul\nsecundar al Uniunii Europene. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>III. Considera\u0163ii particulare privind (in)aplicabilitatea Deciziei-cadru nr.\n2002\/584\/JAI post-Brexit.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen materia dreptului penal \u015fi a\nprocedurii penale, deciziile-cadru reprezint\u0103 instrumentele de cooperare\njudiciar\u0103 pentru armonizarea prevederilor legale \u00eentre statele membre, fiind\nemise \u00een exercitarea competen\u0163elor partajate \u00eentre Uniunea European\u0103 \u015fi statele\nmembre, conform art. 4 \u015fi urm. TUE. \u00cen aceast\u0103 categorie se reg\u0103se\u015fte \u015fi <em>Decizia-cadru\na Consiliului din 13&nbsp;iunie 2002 privind mandatul european de arestare \u015fi\nprocedurile de predare \u00eentre statele membre (2002\/584\/JAI)<\/em>, care intereseaz\u0103 pentru demersul de fa\u0163\u0103<em>.<\/em> <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Decizia-cadru\na fost transpus\u0103 \u00een sistemul de drept intern al Marii Britanii<a href=\"#_ftn6\">[6]<\/a> prin\nExtradition Act 2003, ce a fost publicat \u00een Her Majesty\u2019s Stationery Office\n(HMSO) \u00een 20 noiembrie 2003. Ulterior, dispozi\u0163iile legale au fost modificate\nprintr-o serie de acte normative: Police and Justice Act 2006, Policing and Crime Act 2009, Crime and Courts Act 2013\n\u015fi, \u00een cele din urm\u0103, prin Anti-Social Behaviour, Crime and Policing Act 2014. De\nasemenea, aceasta a fost transpus\u0103 \u00een legisla\u0163ia noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 prin Legea nr.\n302\/2004 privind cooperarea judiciar\u0103 interna\u0163ional\u0103 \u00een materie penal\u0103, cu\nmodific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare. \u00cen forma aflat\u0103 \u00een vigoare, prevederile\ndirectivei-cadru se reg\u0103sesc \u00een art. Titlul III, Capitolul I, art. 84 \u015fi\nurm\u0103toarele din lege.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">La data de 29\nmartie 2017, Marea Britanie, \u00een conformitate cu art. 50 din TUE, a notificat oficial\nUniunea European\u0103 cu privire la retragerea sa din organiza\u0163ie, acest proces\nurm\u00e2nd s\u0103 se finalizeze \u00een maxim de 2 ani de zile. \u00cen perioada de timp ce a succedat\ns-au conturat dou\u0103 variante: cea \u00een care se va produce a\u015fa-numitul \u201esoft Brexit\u201d,\nmaterializat printr-un acord de ie\u015fire a Marii Britanii din Uniunea European\u0103,\nrespectiv cea \u00een care va avea loc a\u015fa-numitul \u201ehard Brexit\u201d, care implic\u0103\np\u0103r\u0103sirea organiza\u0163iei europene f\u0103r\u0103 acord. \u00cen prezent, dup\u0103 expirarea\ntermenului limit\u0103 de 2 ani \u015fi gra\u0163ie unor am\u00e2n\u0103ri succesive convenite de Marea\nBritanie cu Comisia European\u0103 \u015fi Consiliul European, ambele scenarii sunt \u00een\ncontinuare plauzibile. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">1. \u00cen primul\nscenariu, desp\u0103r\u0163irea ar trebui s\u0103 se realizeze \u00een virtutea unui acord<a href=\"#_ftn7\">[7]<\/a>, care vizeaz\u0103 \u00een linii\nmari o perioad\u0103 de tranzi\u0163ie de la momentul intr\u0103rii \u00een vigoare a acordului,\nstabilit actualmente pentru 31 octombrie 2019 (termenul ini\u0163ial fiind 31 martie\n2019) \u015fi p\u00e2n\u0103 la 31 decembrie 2020, pentru a da posibilitatea ambelor p\u0103r\u0163i s\u0103\n\u00eendeplineasc\u0103 obiectivele necesare pentru momentul la care intr\u0103 \u00een vigoare\nregulile post-Brexit. Perioada de tranzi\u0163ie va putea fi prelungit\u0103 o singur\u0103\ndat\u0103, pentru 1 sau maxim 2 ani, iar aceast\u0103 decizie trebuie luat\u0103 \u00eenainte de 1\niulie 2020.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen acest interval\nde timp, Marea Britanie r\u0103m\u00e2ne sub jurisdic\u0163ia UE \u015fi este \u0163inut\u0103 s\u0103 respecte\naquis-ul european \u00eentocmai ca orice alt stat membru, cu derog\u0103rile ori\nparticularit\u0103\u0163ile specifice \u00een cazul acestei \u0163\u0103ri existente \u00eenainte de Brexit\nprecum \u015fi cele stipulate expres \u00een acord. Totodat\u0103, procedurile \u00een cauzele\npendinte \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene p\u00e2n\u0103 la finalul\nperioadei de tranzi\u0163ie, \u00een care Marea Britanie este reclamant\u0103 sau intimat\u0103,\nvor fi supuse \u00een continuare jurisdic\u0163iei Cur\u0163ii. Jurisdic\u0163ia se va aplica \u00een\ntoate fazele procedurilor iar Curtea va continua s\u0103 se pronun\u0163e \u015fi asupra\nsesiz\u0103rilor preliminare ale cur\u0163ilor \u015fi tribunalelor din Marea Britanie,\n\u00eenregistrate \u00eenainte de finalul acestei perioade.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dispozi\u0163iile din\nacordul men\u0163ionat cu referire la MEA se reg\u0103sesc \u00een Titlul V: Cooperarea\npoli\u0163ieneasc\u0103 \u015fi judiciar\u0103 \u00een materie penal\u0103 aflat\u0103 \u00een derulare, conform art.\n62 \u015fi urm. \u00cen esen\u0163\u0103, s-a convenit c\u0103 at\u00e2t \u00een Marea Britanie, c\u00e2t \u015fi \u00een statele\nmembre ale UE \u00een rela\u0163ia cu aceast\u0103 \u0163ar\u0103, se va aplica legisla\u0163ia comunitar\u0103\nrelevant\u0103 \u00een materie. A fost evocat\u0103 expres Decizia-cadru nr. 2002\/584\/JAI,\ncare ar trebui s\u0103 fie incident\u0103 pentru procedura mandatului european de\narestare \u00een situa\u0163ia \u00een care persoana solicitat\u0103 a fost arestat\u0103 \u00een scopul\nexecut\u0103rii mandatului \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fitul perioadei de tranzi\u0163ie, indiferent\nde decizia organului judiciar din statul solicitat de men\u0163inere \u00een stare de\narest sau de eliberare provizorie a acesteia. Astfel fiind, \u00een m\u0103sura \u00een care\nprocedura MEA este pendinte \u00een fa\u0163a autorit\u0103\u0163ilor britanice dinainte de finalul\nperioadei de tranzi\u0163iei reglementat\u0103 prin acord, se vor aplica dispozi\u0163iile deciziei-cadru\n\u00een leg\u0103tur\u0103 cu punerea \u00een executare a mandatului. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">2. \u00cen al doilea\nscenariu, Marea Britanie va p\u0103r\u0103si UE \u00een 31 octombrie 2019, \u00een lipsa oric\u0103rei\n\u00een\u0163elegeri subsecvente care s\u0103 reglementeze rela\u0163iile bilaterale dintre p\u0103r\u0163i. Asta\n\u00eenseamn\u0103 c\u0103 legisla\u0163ia european\u0103 \u00een integralitate va \u00eenceta s\u0103 se aplice fostului\nstat membru \u00een virtutea art. 50 par. 3 din TUE, dup\u0103 cum s-a ar\u0103tat anterior.\nAcest scenariu apare \u00een prezent ca fiind mai probabil, av\u00e2nd \u00een vedere\ndificult\u0103\u0163ile majore, chiar e\u015fecurile repetate \u00eent\u00e2mpinate de Guvernul britanic\n\u00een a convinge Parlamentul s\u0103 accepte ratificarea acordului \u00een varianta agreat\u0103\ncu Uniunea European\u0103, asupra c\u0103reia cea din urm\u0103 nu este dispus\u0103 s\u0103 renegocieze,\ncel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 la acest moment. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Din perspectiva\nMEA, orice procedur\u0103 post-Brexit \u00eentreprins\u0103 \u00een baza Deciziei-cadru nr.\n2002\/584\/JAI care implic\u0103 Marea Britanie ca stat solicitat ori solicitant va r\u0103m\u00e2ne\nlipsit\u0103 de suport legal \u00een condi\u0163iile \u00eencet\u0103rii de drept a efectelor juridice\ngenerate de instrumentul de cooperare judiciar\u0103 \u00een materie penal\u0103 \u00een rela\u0163ia cu\nfostul stat membru. \u00cen ceea ce prive\u015fte situa\u0163ia\n\u00een care Rom\u00e2nia este stat solicitant, iar Marea Britanie stat solicitat \u00een aceast\u0103\nprocedur\u0103, singura solu\u0163ie aflat\u0103 la \u00eendem\u00e2na autorit\u0103\u0163ilor judiciare na\u0163ionale\neste cea de retragere a mandatului european de arestare. Argumentele juridice\n\u00een sus\u0163inerea unei atare solicit\u0103ri rezult\u0103 din interpretarea dispozi\u0163iilor\nrelevante din Legea nr. 302\/2004 \u015fi au ca punct central lipsa calit\u0103\u0163ii\nspeciale a autorit\u0103\u0163ii judiciare din statul britanic.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Astfel, la art. 2 din Legea nr.\n302\/2004 se definesc dou\u0103 dintre elementele esen\u0163iale: <em>autoritatea judiciar\u0103 emitent\u0103<\/em> \u015fi cea <em>de executare<\/em>. A<em>utoritatea\njudiciar\u0103 emitent\u0103<\/em> este autoritatea judiciar\u0103 a unui stat membru al Uniunii\nEuropene, competent\u0103 s\u0103 emit\u0103 un mandat european de arestare, potrivit legii\nacelui stat. De cealalt\u0103 parte, <em>autoritatea\njudiciar\u0103 de executare<\/em> este autoritatea judiciar\u0103 a unui stat membru al\nUniunii Europene, competent\u0103 s\u0103 execute un mandat european de arestare,\npotrivit legii acelui stat. \u0162in\u00e2nd cont de faptul c\u0103 Regatul Unit al Marii Britanii\ns-a retras din Uniunea European\u0103, \u00een spe\u0163\u0103 autoritatea judiciar\u0103 de executare\nnu mai este o autoritate judiciar\u0103 a unui stat membru al Uniunii Europene, a\u015fa\ncum impune legea \u00een discu\u0163ie. Aceea\u015fi concluzie se desprinde \u015fi din trimiterea\nla calitatea de autoritate judiciar\u0103 competent\u0103 dintr-un stat membru cuprins\u0103\n\u00een art. 84 din Legea nr. 302\/2004, prin care a fost definit MEA, aceasta constituind\n\u201c<em>o decizie judiciar\u0103 prin care o\nautoritate judiciar\u0103 competent\u0103 a unui stat membru al Uniunii Europene solicit\u0103\narestarea \u015fi predarea de c\u0103tre un alt stat membru a unei persoane, \u00een scopul\nefectu\u0103rii urm\u0103ririi penale, judec\u0103\u0163ii sau execut\u0103rii unei pedepse ori a unei\nm\u0103suri de siguran\u0163\u0103 privative de libertate<\/em>.\u201d <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen acela\u015fi sens, cu\nreferire la condi\u0163iile necesare pentru emiterea MEA, potrivit art. 88 din lege\nacestea privesc persoana vizat\u0103, infrac\u0163iunea comis\u0103 de aceasta \u015fi durata\npedepsei\/m\u0103surii preventive dispuse fa\u0163\u0103 de aceasta. Emiterea are loc atunci\nc\u00e2nd este oportun\u0103 \u00een raport de natura infrac\u0163iunii, v\u00e2rsta \u015fi antecedentele\npenale ale persoanei solicitate precum \u015fi c\u00e2nd sunt \u00eendeplinite urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n<ol class=\"wp-block-list\"><li><em>Persoana solicitat\u0103 se afl\u0103 pe\nteritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene;<\/em><\/li><li><em>Mandatul de arestare preventiv\u0103\nsau mandatul de executare a deten\u0163iunii pe via\u0163\u0103 sau a \u00eenchisorii este valabil;<\/em><\/li><li><em>Nu a intervenit potivit legii\nrom\u00e2ne, prescrip\u0163ia r\u0103spunderii penale sau a execut\u0103rii pedepsei ori amnistia\nsau gra\u0163ierea;<\/em><\/li><li><em>Atunci c\u00e2nd arestarea \u015fi\npredarea se solicit\u0103:<\/em><\/li><\/ol>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>a).\u00een vederea\nexercit\u0103rii urm\u0103ririi penale ori a judec\u0103\u0163ii, pedeapsa prev\u0103zut\u0103 de legea\nrom\u00e2n\u0103 pentru infrac\u0163iunea s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 este deten\u0163iunea pe via\u0163\u0103 sau \u00eenchisoarea\nde 2 ani sau mai mare;<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>b).\u00een vederea\nexecut\u0103rii pedepsei, pedeapsa aplicat\u0103 sau restul de pedeaps\u0103 r\u0103mas de executat\neste deten\u0163iunea pe via\u0163\u0103 sau \u00eenchisoarea de un an sau mai mare;<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>c).\u00een vederea\nexecut\u0103rii m\u0103surii privative de libertate, durata m\u0103surii este de 6 luni sau\nmai mare.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Toate cerin\u0163ele \u00eenvederate mai\nsus au caracter obligatoriu at\u00e2t la momentul dispunerii MEA c\u00e2t \u015fi pe parcursul\nexecut\u0103rii acestuia, p\u00e2n\u0103 la finalizarea procedurii. Altminteri, dac\u0103 una din acestea\nnu mai subzist\u0103, devine incident\u0103 institu\u0163ia retragerii mandatului,\nreglementat\u0103 de legiuitor \u00een art. 94 din Legea nr. 302\/2004. Alin. 1 din textul\nde lege evocat, prevede c\u0103 \u201e<em>Mandatul\neuropean de arestare se retrage \u00een cazul \u00een care au disp\u0103rut temeiurile care au\njustificat emiterea acestuia ori dac\u0103 persoana solicitat\u0103 a decedat<\/em>\u201d. Se\nconstat\u0103 c\u0103 nu au fost enun\u0163ate expres \u015fi limitativ situa\u0163iile de acest gen, pe\nde o parte \u00eentruc\u00e2t la nivel abstract se coreleaz\u0103 cu art. 88 prezentat\nanterior, iar pe de alt\u0103 parte fiindc\u0103 \u00een concret este imposibil de anticipat\nde o manier\u0103 exhaustiv\u0103 impedimentele care pot surveni pe parcursul execut\u0103rii\nmandatului. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Mai mult\ndec\u00e2t at\u00e2t, pentru o expunere c\u00e2t mai edificatoare a ipotezei \u00een care dispar\ntemeiurile care justific\u0103 executarea MEA, \u00eenveder\u0103m c\u0103 \u00een literatura de\nspecialitate s-a re\u0163inut<a href=\"#_ftn8\">[8]<\/a> c\u0103 \u201d<em>Intrarea \u00een vigoare a noului Cod penal \u015fi a\nnoului Cod de procedur\u0103 penal\u0103, prin instituirea unor alte limite speciale ale\npedepselor \u015fi termene de prescrip\u0163ie a r\u0103spunderii penale \u015fi a execut\u0103rii\npedepselor mai reduse, prin recalific\u0103ri ale infrac\u0163iunilor, prin\ndezincriminarea unor infrac\u0163iuni, dar \u015fi prin prevederea altor condi\u0163ii \u015fi\ncazuri ale arest\u0103rii preventive, genereaz\u0103 probleme practice referitoare la\nmandatele europene de arestare, emise anterior modific\u0103rii Legii nr. 302\/2004\nprin Legea nr. 300\/2013 (\u015fi care desigur nu au fost executate), \u00een contextul \u00een\ncare \u015fi limitele de pedeaps\u0103 prev\u0103zute pentru emitere s-au majorat, conform\nart. 88 alin. (1) lit. d) pct. (i), (ii), (iii), ceea ce implic\u0103 o verificare a\nmandatelor emise \u015fi, <strong>\u00een cazul \u00een care nu mai este \u00eendeplinit\u0103 vreuna\ndintre condi<\/strong><\/em><strong><em>\u021b<\/em><\/strong><strong><em>iile de la art.\n88, acestea trebuie retrase<\/em><\/strong><em> (de exemplu,\npedeapsa ce trebuie executat\u0103&nbsp; este de\nsub 1 an \u00eenchisoare, mandatul de arestare preventiv\u0103 a fost emis pentru\ncomiterea infrac\u0163iunii de prostitu\u0163ie, care a fost dezincriminat\u0103, sau pentru o\ninfrac\u0163iune care \u00een prezent prevede sanc\u0163iunea \u00eenchisorii alternative cu cea a\namenzii)\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Astfel, situa\u0163ia analizat\u0103 \u00een\ncazul de fa\u0163\u0103 nu face excep\u0163ie de la inciden\u0163a retragerii MEA, c\u00e2t\u0103 vreme post-Brexit\npersoana vizat\u0103 nu se mai afl\u0103 pe teritoriul \u015fi sub jurisdic\u0163ia unui stat\nmembru al Uniunii Europene.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>IV. Pozi\u0163ia Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a\nUniunii Europene. Confirmarea implicit\u0103 a solu\u0163iei expuse anterior<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">S-a explicat anterior c\u0103 reglement\u0103rile\nprivitoare la posibilitatea de retragere a statelor membre din Uniunea\nEuropean\u0103 au fost instituite abia prin Tratatul de la Lisabona. Prin urmare \u015fi \u00een\nmod logic se poate accepta faptul c\u0103 practica judiciar\u0103 la nivel european sub\naspectul implica\u0163iilor survenite odat\u0103 cu activarea art. 50 din TUE este una limitat\u0103\nspre inexistent\u0103. Totu\u015fi, av\u00e2nd \u00een vedere situa\u0163ia excep\u0163ional\u0103, at\u00e2t din\nperspectiva reglement\u0103rii dreptului unional, c\u00e2t \u015fi din perspectiva lipsei\nvreunui precedent p\u00e2n\u0103 la acest punct, Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a profitat\nde o trimitere preliminar\u0103 pentru a decela mai multe considerente \u00een leg\u0103tur\u0103\ncu implica\u0163iile activ\u0103rii art. 50 TUE.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Astfel, \u00een cauza CJUE C-327\/18, Curtea\na fost chemat\u0103 s\u0103 se pronun\u0163e cu privire la efectele notific\u0103rii formulate \u00een\nbaza art. 50 TUE de c\u0103tre Marea Britanie asupra aplicabilit\u0103\u0163ii Deciziei\n2002\/584\/JAI. Desigur, realiz\u00e2nd o paralel\u0103 \u00eentre spe\u0163a adus\u0103 adus\u0103 \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii\nde Justi\u0163ie \u015fi ipoteza supus\u0103 analizei, sunt vizate situa\u0163ii faptice diferite:\n\u00een primul caz se pune problema doar a notific\u0103rii statului britanic cu privire\nla retragerea din Uniunea European\u0103, \u00een timp ce al doilea ia \u00een calcul retragerea\nefectiv\u0103 din uniune. \u00cen pofida acestei deosebiri, \u00een hot\u0103r\u00e2rea pronun\u0163at\u0103, c\u00e2t\n\u015fi \u00een concluziile avocatului general formulate \u00een cauz\u0103, exist\u0103 o serie de\nargumente comune. &nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Mai \u00eent\u00e2i, potrivit celor statuate de\nCurte, \u201e<em>articolul 50 TUE trebuie interpretat \u00een sensul c\u0103\nsimpla notificare de c\u0103tre un stat membru a inten\u0163iei sale de a se retrage din\nUniunea European\u0103 \u00een conformitate cu acest articol nu are drept consecin\u0163\u0103\nsuspendarea (neaplicarea) dreptului Uniunii \u00een statul membru care a notificat\ninten\u0163ia sa de a se retrage din Uniune.\u201d<\/em> \u00cen acord cu aceast\u0103 abordare \u015fi,\ncontinu\u00e2nd ra\u0163ionamentul, din interpretarea <em>per\na contrario <\/em>reiese c\u0103<em>,<\/em> dac\u0103\nsimpla notificare de retragere a statului nu produce consecin\u0163e \u00een privin\u0163a\ninciden\u0163ei dreptului unional, \u00een cazul retragerii efective situa\u0163ia se schimb\u0103\nradical, iar dreptul unional \u00eenceteaz\u0103 <em>jure\net de juris<\/em> s\u0103 se mai aplice statului respectiv, \u00een lipsa unui acord care\ns\u0103 men\u0163in\u0103, m\u0103car par\u0163ial, acquis-ul european. De altfel,\n\u00een cuprinsul hot\u0103r\u00e2rii (la par. 45), Curtea a ar\u0103tat c\u0103 \u201d<em>acest drept, din care fac parte dispozi\u0163iile deciziei\u2011cadru, precum \u015fi\nprincipiile \u00eencrederii \u015fi recunoa\u015fterii reciproce inerente acesteia din urm\u0103,\nr\u0103m\u00e2n pe deplin \u00een vigoare \u00een acest stat p\u00e2n\u0103 la retragerea sa efectiv\u0103 din\nUniune\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe urm\u0103, prin concluziile sale, avocatul general a amintit c\u0103 \u201d<em>articolul 50\nparagraful 3 TUE prevede c\u0103 tratatele (adic\u0103 dreptul Uniunii \u00een ansamblu)\ntrebuie s\u0103 \u00eenceteze s\u0103 se aplice statului \u00een cauz\u0103 de la data intr\u0103rii \u00een\nvigoare a acordului de retragere sau, \u00een absen\u0163a unui astfel de acord, dup\u0103 doi\nani de la notificarea prev\u0103zut\u0103 la articolul 50 paragraful 2 TUE, cu excep\u0163ia\ncazului \u00een care Consiliul European, \u00een acord cu statul membru \u00een cauz\u0103, hot\u0103r\u0103\u015fte\n\u00een unanimitate s\u0103 prelungeasc\u0103 acest termen\u201d.<\/em> Mai mult, pentru a nu l\u0103sa loc de incertitudini, <a>avocatul general a conchis c\u0103 \u201d<em>Odat\u0103\nce un stat membru se retrage din Uniune <\/em><\/a><em>\u0219<\/em><em>i \u00een lipsa oric\u0103ror reglement\u0103ri \u00een domeniu, decizia\u2011cadru\n\u00eenceteaz\u0103 s\u0103 se aplice acestui stat membru<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe cale de consecin\u0163\u0103, \u00een situa\u0163ia analizat\u0103, argumentele\nexpuse <em>supra<\/em> impun solu\u0163ia <em>retragerii mandatului european de arestare<\/em> de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile judiciare na\u0163ionale ca fiind cea legal\u0103\n\u015fi temeinic\u0103, solu\u0163ie revendicat\u0103 at\u00e2t de arhitectura legislativ\u0103 \u00een vigoare,\nc\u00e2t \u015fi din perspectiva jurispruden\u0163ei Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene.\n\nFlorin Mircea- avocat\npartener \u00een cadrul SCA Chiri\u0163\u0103 \u015fi Asocia\u0163ii; Cristian Mihai Laz\u0103r- avocat\ncolaborator \u00een cadrul SCA Chiri\u0163\u0103 \n\n<br><\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator\"\/>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><a href=\"#_ftnref1\">[1]<\/a><a href=\"https:\/\/www.theguardian.com\/world\/2019\/jan\/21\/donald-tusk-warned-david-cameron-about-stupid-eu-referendum-bbc\">https:\/\/www.theguardian.com\/world\/2019\/jan\/21\/donald-tusk-warned-david-cameron-about-stupid-eu-referendum-bbc<\/a><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><a href=\"#_ftnref2\">[2]<\/a>mai ales dac\u0103 avem \u00een vedere rezultatele\nde la referendumul din 1975, unde mai bine de 2 treimi au votat \u00een favoarea\nr\u0103m\u00e2nerii statului britanic \u00een Comunitatea Economic\u0103 European\u0103<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><a href=\"#_ftnref3\">[3]<\/a><a href=\"https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/externe\/ue\/cum-a-influentat-cambridge-analytica-referendumul-privind-brexit-902773\">https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/externe\/ue\/cum-a-influentat-cambridge-analytica-referendumul-privind-brexit-902773<\/a><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><a href=\"#_ftnref4\">[4]<\/a> &nbsp;P. Fischer, H.F Kock, Europarecht:\neinschliesslich des Rechtes supranationaler Organisationen, Linde Verlag, Wien,\n1997, p. 320; <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><a href=\"#_ftnref5\">[5]<\/a> Fabian Gyula,\nDrept institu\u021bional al Uniunii Europene, Editura Hamangiu, Bucure\u0219ti, 2012, p.1;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><a href=\"#_ftnref6\">[6]<\/a> <a href=\"https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/RO\/NIM\/?uri=celex:32002F0584\">https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/RO\/NIM\/?uri=celex:32002F0584<\/a><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><a href=\"#_ftnref7\">[7]<\/a> <a href=\"https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/RO\/TXT\/PDF\/?uri=CELEX:12019W\/TXT&amp;from=BG\">https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/RO\/TXT\/PDF\/?uri=CELEX:12019W\/TXT&amp;from=BG<\/a><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><a href=\"#_ftnref8\">[8]<\/a>I-C Morar, Cooperarea judiciar\u0103 interna\u0163ional\u0103 \u00een materie penal\u0103.\nEdi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi adnotat\u0103 de Ioana-Cristina Morar, Ed. Hamangiu, Bucure\u015fti\n2014, pag 61; <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Introducere Dac\u0103 Brexit-ul ar trebui caracterizat \u00eentr-un singur cuv\u00e2nt, acesta ar fi imprevizibil, cu toate c\u0103, din perspectiv\u0103 istoric\u0103, ipoteza ie\u015firii Regatului Unit al Marii Britanii \u015fi al Irlandei de Nord din Uniunea European\u0103 (continuatoarea fostei Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene) nu a reprezentat o premier\u0103. \u00cen 5 iunie 1975, aceasta a fost supus\u0103 referendumului poporului britanic, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[11,85,84],"tags":[],"class_list":["post-2954","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-drept-penal","category-dreptul-uniunii-europene-reprezentare-in-fata-cjue","category-white-collar-infractiuni-economice"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2954","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2954"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2954\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2954"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2954"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirita-law.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2954"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}